
Biblioterapie și dialoguri revelatoare
–
aproximativ 2 ore
Despre
Dacă afară e mohorât, oare înăuntrul nostru trebuie să fie la fel?
Sunt zile în care cerul pare să fi împrumutat ceva din tristețea noastră, iar lumina se lasă așteptată. Natura ne invită la încetinire, la introspecție, poate chiar la întrebări pe care, în zilele aglomerate, le amânăm. Dar dacă am schimba puțin perspectiva? Dacă, dincolo de ceea ce vedem pe fereastră, am descoperi că există resurse pe care le putem activa pentru a privi mai senin lumea din jurul nostru și mai ales, lumea din interiorul nostru?
Vă invităm la o nouă întâlnire de „Biblioterapie și dialoguri revelatoare”, în care vom deschide împreună paginile unei cărți cu un titlu care ne provoacă și ne stârnește curiozitatea:
IPOTEZA FERICIRII
Jonathan Haidt
Marți, 24 noiembrie, ora 17:00
Biblioteca Județeană „Duiliu Zamfirescu” Vrancea
Ce ne face, de fapt, fericiți? Cât din starea noastră de bine depinde de circumstanțele vieții și cât de felul în care le interpretăm? Putem învăța să trăim mai împlinit sau fericirea este doar o întâmplare norocoasă, care ne vizitează din când în când?
Jonathan Haidt, psiholog social, pornește într-o călătorie fascinantă între înțelepciunea filosofiei antice și descoperirile psihologiei moderne, ale neuroștiințelor și ale cercetării comportamentului uman. El reia idei transmise de-a lungul secolelor și le pune în dialog cu ceea ce știm astăzi despre emoții, gândire, relații și mecanismele stării de bine.
Despre coerența interioară și echilibrul dintre ceea ce gândim și ceea ce simțim
Uneori, mintea noastră știe foarte bine ce ar fi bine să facem, în timp ce emoțiile ne conduc într-o cu totul altă direcție. Într-o imagine memorabilă, Haidt compară mintea rațională cu un călăreț, iar lumea reacțiilor emoționale și a impulsurilor cu un elefant. Călărețul poate indica drumul, dar nu are întotdeauna puterea de a controla elefantul.
Cum ajungem, atunci, să ne armonizăm gândurile, emoțiile și comportamentele? Cum putem construi o coerență între valorile în care credem și felul în care trăim?
Cartea ne invită să privim fericirea nu doar ca pe o emoție plăcută, ci ca pe o formă de echilibru și împlinire, susținută de relații, sens, valori și obiceiuri de viață. Iar psihologia și neuroștiințele ne ajută să înțelegem cum experiențele, interpretările și relațiile noastre se asociază cu funcționarea creierului și a organismului. Nu există o singură substanță a fericirii și nici o formulă biochimică universală, dar există mecanisme prin care corpul și mintea participă împreună la experiența stării de bine.
Despre puterea cuvintelor: de la descărcare emoțională la construirea sensului
Un alt fir al întâlnirii noastre ne va conduce către cercetările psihologului american James W. Pennebaker, cunoscut pentru studiile sale despre scrierea expresivă.
A vorbi despre ceea ce ne doare sau a pune în scris o experiență dificilă nu înseamnă doar să ne eliberăm de emoții. Uneori, adevărata schimbare începe atunci când reușim să găsim cuvintele potrivite, să legăm evenimentele între ele și să înțelegem ce semnificație au avut pentru noi.
Nu este vorba despre a repeta la nesfârșit o poveste dureroasă, ci despre a o putea privi dintr-un alt loc, cu mai multă claritate. Despre a transforma fragmente aparent disparate într-o poveste pe care o putem înțelege și integra în propria biografie.
Nu întâmplător, cuvântul ocupă un loc central și în psihoterapie. Prin cuvinte explorăm, reconstruim sensuri, descoperim tipare și facem loc unor perspective noi. Iar atunci când împărtășim o experiență într-un spațiu în care ne simțim ascultați și înțeleși, se poate deschide posibilitatea unei schimbări autentice.
Poate că unele lucruri încep să se vindece abia atunci când reușim, în sfârșit, să le spunem povestea.
Despre apartenență, spiritualitate și sentimentul că viața înseamnă mai mult decât ceea ce se vede
Fericirea nu se construiește numai în interiorul individului. Suntem ființe relaționale, avem nevoie de apropiere, de comunitate, de apartenență și de experiența că facem parte din ceva mai mare decât noi înșine.
În reflecțiile sale despre sacru, Haidt îl aduce în discuție și pe istoricul religiilor Mircea Eliade, autorul volumului Sacrul și profanul. Perspectiva lui Eliade ne invită să ne întrebăm cum anumite locuri, ritualuri, momente și experiențe capătă o semnificație aparte, devenind repere care ne organizează lumea interioară.
Ce se întâmplă cu noi atunci când trăim uimirea în fața naturii, când simțim recunoștință, când participăm la un ritual sau când ne simțim profund conectați cu ceilalți? De ce unele experiențe ne scot, pentru o clipă, din preocupările cotidiene și ne dau sentimentul că aparținem unei realități mai ample?
Fie că ne apropiem de aceste întrebări prin credință, filosofie, psihologie sau propria experiență de viață, ele ne conduc către o dimensiune esențială a fericirii: nevoia de sens.
Și poate că aceasta este una dintre cele mai frumoase invitații ale cărții: să nu căutăm fericirea doar în schimbarea împrejurărilor, ci și în felul în care ne construim relațiile, ne înțelegem experiențele, ne cultivăm valorile și ne raportăm la lumea din care facem parte.
La întâlnirea noastră nu vom căuta rețete universale și nici răspunsuri definitive. Vom aduce întrebări, experiențe personale, idei din carte și perspective diferite, într-un spațiu al dialogului autentic, al curiozității și al reflecției.
Pentru că uneori, o carte nu ne schimbă viața printr-un singur răspuns, ci prin întrebările pe care ne ajută să ni le punem.
Vă invităm să citiți, să reflectați și să veniți să dialogăm despre fericire, echilibru, sens și acele resurse interioare care ne pot ajuta să privim viața cu mai multă seninătate.
Ne revedem marți, 24 noiembrie, la ora 17:00, la Biblioteca Județeană „Duiliu Zamfirescu” Vrancea.
Uneori, pentru a vedea lumea într-o lumină nouă, nu trebuie să se schimbe cerul. Este suficient să începem să privim altfel.
Sunt zile în care cerul pare să fi împrumutat ceva din tristețea noastră, iar lumina se lasă așteptată. Natura ne invită la încetinire, la introspecție, poate chiar la întrebări pe care, în zilele aglomerate, le amânăm. Dar dacă am schimba puțin perspectiva? Dacă, dincolo de ceea ce vedem pe fereastră, am descoperi că există resurse pe care le putem activa pentru a privi mai senin lumea din jurul nostru și mai ales, lumea din interiorul nostru?
Vă invităm la o nouă întâlnire de „Biblioterapie și dialoguri revelatoare”, în care vom deschide împreună paginile unei cărți cu un titlu care ne provoacă și ne stârnește curiozitatea:
IPOTEZA FERICIRII
Jonathan Haidt
Marți, 24 noiembrie, ora 17:00
Biblioteca Județeană „Duiliu Zamfirescu” Vrancea
Ce ne face, de fapt, fericiți? Cât din starea noastră de bine depinde de circumstanțele vieții și cât de felul în care le interpretăm? Putem învăța să trăim mai împlinit sau fericirea este doar o întâmplare norocoasă, care ne vizitează din când în când?
Jonathan Haidt, psiholog social, pornește într-o călătorie fascinantă între înțelepciunea filosofiei antice și descoperirile psihologiei moderne, ale neuroștiințelor și ale cercetării comportamentului uman. El reia idei transmise de-a lungul secolelor și le pune în dialog cu ceea ce știm astăzi despre emoții, gândire, relații și mecanismele stării de bine.
Despre coerența interioară și echilibrul dintre ceea ce gândim și ceea ce simțim
Uneori, mintea noastră știe foarte bine ce ar fi bine să facem, în timp ce emoțiile ne conduc într-o cu totul altă direcție. Într-o imagine memorabilă, Haidt compară mintea rațională cu un călăreț, iar lumea reacțiilor emoționale și a impulsurilor cu un elefant. Călărețul poate indica drumul, dar nu are întotdeauna puterea de a controla elefantul.
Cum ajungem, atunci, să ne armonizăm gândurile, emoțiile și comportamentele? Cum putem construi o coerență între valorile în care credem și felul în care trăim?
Cartea ne invită să privim fericirea nu doar ca pe o emoție plăcută, ci ca pe o formă de echilibru și împlinire, susținută de relații, sens, valori și obiceiuri de viață. Iar psihologia și neuroștiințele ne ajută să înțelegem cum experiențele, interpretările și relațiile noastre se asociază cu funcționarea creierului și a organismului. Nu există o singură substanță a fericirii și nici o formulă biochimică universală, dar există mecanisme prin care corpul și mintea participă împreună la experiența stării de bine.
Despre puterea cuvintelor: de la descărcare emoțională la construirea sensului
Un alt fir al întâlnirii noastre ne va conduce către cercetările psihologului american James W. Pennebaker, cunoscut pentru studiile sale despre scrierea expresivă.
A vorbi despre ceea ce ne doare sau a pune în scris o experiență dificilă nu înseamnă doar să ne eliberăm de emoții. Uneori, adevărata schimbare începe atunci când reușim să găsim cuvintele potrivite, să legăm evenimentele între ele și să înțelegem ce semnificație au avut pentru noi.
Nu este vorba despre a repeta la nesfârșit o poveste dureroasă, ci despre a o putea privi dintr-un alt loc, cu mai multă claritate. Despre a transforma fragmente aparent disparate într-o poveste pe care o putem înțelege și integra în propria biografie.
Nu întâmplător, cuvântul ocupă un loc central și în psihoterapie. Prin cuvinte explorăm, reconstruim sensuri, descoperim tipare și facem loc unor perspective noi. Iar atunci când împărtășim o experiență într-un spațiu în care ne simțim ascultați și înțeleși, se poate deschide posibilitatea unei schimbări autentice.
Poate că unele lucruri încep să se vindece abia atunci când reușim, în sfârșit, să le spunem povestea.
Despre apartenență, spiritualitate și sentimentul că viața înseamnă mai mult decât ceea ce se vede
Fericirea nu se construiește numai în interiorul individului. Suntem ființe relaționale, avem nevoie de apropiere, de comunitate, de apartenență și de experiența că facem parte din ceva mai mare decât noi înșine.
În reflecțiile sale despre sacru, Haidt îl aduce în discuție și pe istoricul religiilor Mircea Eliade, autorul volumului Sacrul și profanul. Perspectiva lui Eliade ne invită să ne întrebăm cum anumite locuri, ritualuri, momente și experiențe capătă o semnificație aparte, devenind repere care ne organizează lumea interioară.
Ce se întâmplă cu noi atunci când trăim uimirea în fața naturii, când simțim recunoștință, când participăm la un ritual sau când ne simțim profund conectați cu ceilalți? De ce unele experiențe ne scot, pentru o clipă, din preocupările cotidiene și ne dau sentimentul că aparținem unei realități mai ample?
Fie că ne apropiem de aceste întrebări prin credință, filosofie, psihologie sau propria experiență de viață, ele ne conduc către o dimensiune esențială a fericirii: nevoia de sens.
Și poate că aceasta este una dintre cele mai frumoase invitații ale cărții: să nu căutăm fericirea doar în schimbarea împrejurărilor, ci și în felul în care ne construim relațiile, ne înțelegem experiențele, ne cultivăm valorile și ne raportăm la lumea din care facem parte.
La întâlnirea noastră nu vom căuta rețete universale și nici răspunsuri definitive. Vom aduce întrebări, experiențe personale, idei din carte și perspective diferite, într-un spațiu al dialogului autentic, al curiozității și al reflecției.
Pentru că uneori, o carte nu ne schimbă viața printr-un singur răspuns, ci prin întrebările pe care ne ajută să ni le punem.
Vă invităm să citiți, să reflectați și să veniți să dialogăm despre fericire, echilibru, sens și acele resurse interioare care ne pot ajuta să privim viața cu mai multă seninătate.
Ne revedem marți, 24 noiembrie, la ora 17:00, la Biblioteca Județeană „Duiliu Zamfirescu” Vrancea.
Uneori, pentru a vedea lumea într-o lumină nouă, nu trebuie să se schimbe cerul. Este suficient să începem să privim altfel.