Pavel Lupașc - instrumente de suflat, obiecte de cult religioase şi măşti populare.
Pavel Lupașc - instrumente de suflat, obiecte de cult religioase şi măşti populare.

Pavel Lupașc - instrumente de suflat, obiecte de cult religioase şi măşti populare.

Meșter popular

Despre

Pavel Lupașc (1964) din Nereju, judeţul Vrancea este unul dintre meşterii de seamă din Țara Vrancei.

Confecţionează instrumente de suflat, obiecte de cult religioase şi măşti populare. Foloseşte lemn precum salcie, arin sau tei pentru a confecţiona obiectele de cult, iar pentru instrumentele de suflat foloseşte: lemn de prun, frasin, cireş. Pentru măşti foloseşte lemn de salcie, arin şi plop, dar şi blană, coarne și boabe de fasole (pentru dinţi).
Acesta învaţă tainele meşteşugului tradiţional, de la socrul său, vestitul meşter din Nereju, Pavel Caba, cunoscut pentru realizarea de instrumente populare şi sculpturi în lemn, având astfel șansa de a îşi expune creaţiile la muzee din întreaga ţară, acolo unde socrul său este renumit: „Pentru prima dată, am mers alături de socrul meu, Pavel Caba, la o expoziţie a meşterilor populari, organizată la Muzeul Satului din Bucureşti. Mi-am prezentat măştile, care spre bucuria mea, au fost foarte apreciate şi astfel am început să fiu contactat şi de alte muzee.”, spune meșterul.

Talentul şi însuşirea unor cunoştinţe nu au fost însă suficiente pentru ca meşterul Pavel Lupașc să ajungă la performanţele din prezent. Un rol hotărâtor l-au avut pasiunea (care l-a îndemnat să lucreze aproape zilnic) şi spiritul întreprinzător necesar pentru a se impune într-o piaţă a obiectelor de artă populară aflată într-o continuă dinamică.

Din anul 2007 este artist plastic, la secţia externă de Artă Populară, specialitatea Instrumente populare, măşti populare şi sculptură populară religioasă din cadrul Serviciului Şcolii Populare de Artă din Focşani. Meșterul își dorește ca tinerii pe care îi pregătește acum, să promoveze la rândul lor tradiţiile şi să devină meşteri populari consacraţi.
De-a lungul timpului a participat la numeroase târguri şi expoziţii, în cadrul cărora instrumentele populare şi măştile create cu multă migală şi pasiune au fost extrem de apreciate.

Participări/concursuri: 1990, participă constant la diferite expoziţii de artă populară, organizate în Bucureşti - Muzeul Satului, Sibiu - Muzeul Astra, Galaţi, Brăila, Constanţa, Suceava, Iaşi, Botoşani, Chişinău; a participat la târgurile meşterilor populari de la Focşani, Sibiu, Iaşi, Muzeul Satului şi Muzeul Ţãranului Român – Bucureşti; 2018, Lyon, Franţa – Expoziţia Forumului Cooperării Descentralizate Româno-Francez.

Premii individuale cu elevii clasei: Premiul I şi Premiul al II-lea la Expoziţiile de Artă Populară organizate de către Muzeul Astra din Sibiu; Premiul al III-lea şi Menţiune - Concursul de artă tradiţională; 2007, secţia Instrumente populare, Premiul al II- lea, secţia Măşti populare; Premiul al III-lea şi Menţiune – secţia instrumente populare şi Premiul al III-lea, secţia Măşti populare la Concursul Naţional de Artă Tradiţională Pavel Terţiu, ediţia 2007; Premiul I şi Premiul al II-lea, secţia Instrumente populare – Olimpiada Naţională a Meşteşugurilor tradiţionale, Sibiu; 2007, Premiul I şi Premiul al II-lea, secţia Crestături populare şi Premiul al lII- lea, secţia Instrumente populare la Concursul de artă tradiţională, ediţia 2008.

Totodată a făcut cunoscute tradiţiile româneşti şi în spaţiul european, mai exact în Spania, participând la realizarea unui film, în colaborare cu binecunoscutul Emil Hurezeanu. „Înainte ca România să adere la Uniunea Europeană, am primit propunerea de a juca într-un film în care erau prezentate diferenţiat tradiţiile şi modul în care un meşter popular este susţinut de comunitate într-o ţară membră UE şi una care nu era integrată încă. A fost o experienţă inedita”, povesteşte meșterul.

Sursă foto și text : https://www.centrulculturalvrancea.ro/

Photo Gallery

Video

Alte sugestii

Meșter popular
Doamna Dumitrache este fondatoarea proiectului „Acasă la Soveja”, inițiativă născută din dorința ca, în anii următori, această localitate să devină o destinație de referință în turismul rural, un model de bune practici ce poate fi replicat în satele românești din zonele montane și colinare. Ea își propune să readucă tânăra generație și familiile cu copii aproape de rădăcinile satului, alături de bunici și străbunici, păstrând vie tradiția prin șezătorile de lucru organizate în fiecare joi, unde femeile din sat țes ii, cojoace, traiste și alte țesături. În 2022, s-a întors în locurile copilăriei și a recondiționat cele patru case ale părinților și bunicilor săi pentru a le include în circuitul turistic, scriind singură proiectul cu care a obținut fonduri europene și reușind să transforme visul în realitate. Produse: • Ii, Costume populare, • Țesături, • Broderii, • Prelucrare materiale textile Contact 0744628056 Vrancea, Comuna Soveja, Sat Dragosloveni, Str. Dragomira, Nr. 22
627320 Soveja, România
Meșter popular
Doru Fecioraș din Irești este printre puținii sau poate singurul om din Vrancea care mai stăpânește meseria olăritului. Dacă stați de vorbă cu el, veți vedea cât de pasionat este și cât de mult și-ar dori să aibă un atelier și niște ucenici tineri pe care să-i pregătească în prelucrarea lutului, pentru arta oalelor și străchinilor unicat. Spune că nu din orice noroi(!) faci oale ci trebuie un lut special pe care îl adună de pe valea Putnei cu destul de multă greutate. În curtea lui îngrijită, sub un șopron, are pregătită un fel de expoziție de obiecte din ceramică vechi de peste 30 de ani. (este și un fel de cazan de țuică din lut și o pâlnie pe care scrie anul 1957) În fiecare dintre ele vezi măiestria specială a olarilor anonimi de la care nu mai avem nici măcar un cuptor de ars sau o roată de lemn… “Modernismul” a distrus orice urmă de curat și tradițional în acest sat vestit pentru “Ceramica de Irești”. Dacă umbli prin satele din Vrancea, vei găsi în mai toate curțile vechi, măcar o strachină sau recipiente de apă sau cunoscutele moșoaice… Acum lumea cumpără chinezării și tot felul de făcături la kilogram de pe nu se știe pe unde…. Doru Fecioraș este un om extrem de harnic și așezat. Nu stă locului o clipă. El și soția lui îngrijesc zeci de stupi și cresc câteva zeci de vaci pentru carne. Doru Fecioraș este un exemplu de îmbinare fericită a meseriei tradiționale a olaritului cu apicultura și zootehnia locală… Oare câți oameni ca el are Vrancea? Hai să-l ajutăm să facă o școală de olărit la Irești….Oale, străchini, vase decorative din lutul Vrancei, așa cum ar sta bine unui județ turistic…   Contact : +40 (728) 790 107
https://maps.app.goo.gl/H6KdNSgGCSzTeKkB9
Meșter popular
Născută la 26 octombrie 1975 în Nereju, județul Vrancea, meșterul popular Tudorița Lupașc învață încă din copilărie meșteşugul prelucrării lemnului, de la tatăl său, meșterul popular Pavel Caba, specializat în dogărie mică și crestături populare. Tudorița Lupașc folosește lemn de brad, de tei şi de carpen în realizarea obiectelor de dogărie, iar salcâmul, arinul şi teiul pentru confecționarea tiparelor și a păpușarelor de caș, forme cu măiestrie împodobite, în care cașul este presat și apoi afumat. Atât tiparele cât și păpușarele de caș sunt decorate cu diferite motive specifice zonei: soarele, crucea, bradul, frunzele, frânghia, rozeta, floarea-soarelui și dintele de lup. Din anul 2003 este artist plastic, la clasa externă de Artă Populară din Nereju, specialitatea Dogărit şi Sculptură populară din cadrul Serviciului Şcolii Populare de Artă din Focşani.
Meșter popular
S-a născut la 22 decembrie 1973 în comuna Nereju, județul Vrancea. Încă din timpul școlii generale face parte din Ansamblul Chipărușul, moștenind pasiunea pentru dansul tradițional de la bunicul său. Din 2014 este coregraf, la Secția Externă de Artă Populară Nereju, specialitatea Dans Tradițional, din cadrul Compartimentului Școlii Populare de Artă. 
Meșter popular
Născuta la 6 noiembrie 1953, meșter popular din Negrilești, județul Vrancea. Născută și crescută în tradiția țesutului, învață, din primii ani de viață, să coasă și să țeasă la război. Lucrează păretare (scoarțe), coase de mână, împletește lâna și o vopsește pe bază de plante tinctoriale, folosite la țesut.  Motivele utilizate la țesutul păretarelor: motivul valului, al liniei și al puilor. Firele pe care le folosește sunt colorate natural, prin metode tradiționale, din coji de nucă, frunze de arin sau de ceapă, soc, dude și alte plante culese în diferite stadii de creștere. 
Meșter popular
Ș𝐭𝐢𝐚ț𝐢 𝐜ă î𝐧 𝐬𝐚𝐭𝐮𝐥 𝐆ă𝐠𝐞ș𝐭𝐢, 𝐜𝐨𝐦𝐮𝐧𝐚 𝐁𝐨𝐥𝐨𝐭𝐞ș𝐭𝐢 𝐥𝐞𝐦𝐧𝐮𝐥 ș𝐢 𝐩𝐢𝐚𝐭𝐫𝐚 𝐚𝐮 𝐜ă𝐩ă𝐭𝐚𝐭 𝐨 𝐯𝐚𝐥𝐨𝐚𝐫𝐞 𝐝𝐞𝐨𝐬𝐞𝐛𝐢𝐭ă, 𝐝𝐚𝐭𝐨𝐫𝐢𝐭ă 𝐥𝐮𝐢 𝐕𝐢𝐧𝐭𝐢𝐥ă 𝐋ă𝐝𝐮𝐧𝐜ă? 𝐕𝐢𝐧𝐭𝐢𝐥ă 𝐋ă𝐝𝐮𝐧𝐜ă 𝐬𝐚𝐮 𝐕𝐚𝐥𝐢 𝐜𝐮𝐦 î𝐢 𝐬𝐩𝐮𝐧 𝐥𝐨𝐜𝐚𝐥𝐢𝐧𝐜𝐢𝐢 ș𝐢-𝐚 𝐝𝐞𝐬𝐜𝐨𝐩𝐞𝐫𝐢𝐭 𝐩𝐚𝐬𝐢𝐮𝐧𝐞𝐚 𝐩𝐞𝐧𝐭𝐫𝐮 𝐬𝐜𝐮𝐥𝐩𝐭𝐮𝐫ă 𝐚𝐜𝐮𝐦 𝐝𝐨𝐢 𝐚𝐧𝐢, î𝐧 𝐦𝐨𝐦𝐞𝐧𝐭𝐮𝐥 î𝐧 𝐜𝐚𝐫𝐞 𝐚 î𝐧𝐜𝐞𝐩𝐮𝐭 𝐩𝐚𝐧𝐝𝐞𝐦𝐢𝐚, 𝐚𝐬𝐭𝐟𝐞𝐥 î𝐧𝐜â𝐭 𝐳𝐢𝐥𝐞𝐥𝐞 𝐩𝐞𝐭𝐫𝐞𝐜𝐮𝐭𝐞 î𝐧 𝐜𝐚𝐬ă 𝐥-𝐚𝐮 𝐟ă𝐜𝐮𝐭 𝐬ă 𝐜𝐫𝐞𝐞𝐳𝐞 𝐨𝐛𝐢𝐞𝐜𝐭𝐞 𝐮𝐧𝐢𝐜𝐞 ș𝐢 𝐝𝐞 𝐨 𝐟𝐫𝐮𝐦𝐮𝐬𝐞ț𝐞 𝐚𝐩𝐚𝐫𝐭𝐞. 𝐀𝐜𝐞𝐬𝐭𝐚 𝐬-𝐚 𝐝𝐞𝐜𝐥𝐚𝐫𝐚𝐭 𝐚𝐮𝐭𝐨𝐝𝐢𝐝𝐚𝐜𝐭, î𝐧𝐭𝐫𝐮𝐜â𝐭 𝐭𝐨𝐭 𝐜𝐞𝐞𝐚 𝐜𝐞 𝐫𝐞𝐚𝐥𝐢𝐳𝐞𝐚𝐳ă 𝐞𝐬𝐭𝐞 𝐝𝐚𝐭𝐨𝐫𝐢𝐭ă 𝐭𝐚𝐥𝐞𝐧𝐭𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐧𝐚𝐭𝐢𝐯 𝐩𝐞 𝐜𝐚𝐫𝐞 𝐧𝐮 ș𝐭𝐢𝐚 𝐜ă î𝐥 𝐚𝐫𝐞 𝐩â𝐧ă 𝐜â𝐧𝐝 𝐚 î𝐧𝐜𝐞𝐩𝐮𝐭 𝐬ă 𝐬𝐜𝐮𝐥𝐩𝐭𝐞𝐳𝐞. 𝐀 î𝐧𝐯ăț𝐚𝐭 𝐬𝐢𝐧𝐠𝐮𝐫 𝐬ă 𝐜𝐢𝐨𝐩𝐥𝐞𝐚𝐬𝐜ă î𝐧 𝐥𝐞𝐦𝐧 ș𝐢 𝐩𝐢𝐚𝐭𝐫ă ș𝐢 𝐬ă 𝐬𝐞 𝐝𝐨𝐜𝐮𝐦𝐞𝐧𝐭𝐞𝐳𝐞 î𝐧 𝐩𝐫𝐢𝐯𝐢𝐧ț𝐚 𝐞𝐬𝐞𝐧ț𝐞𝐢 𝐩𝐞 𝐜𝐚𝐫𝐞 𝐭𝐫𝐞𝐛𝐮𝐢𝐞 𝐬ă 𝐨 𝐚𝐢𝐛ă 𝐥𝐞𝐦𝐧𝐮𝐥.  Î𝐧 𝐜𝐞𝐞𝐚 𝐜𝐞 𝐩𝐫𝐢𝐯𝐞ș𝐭𝐞 𝐩𝐢𝐚𝐭𝐫𝐚, 𝐧𝐞-𝐚 𝐦ă𝐫𝐭𝐮𝐫𝐢𝐬𝐢𝐭 𝐜ă 𝐞𝐥 𝐬𝐞 𝐝𝐮𝐜𝐞 𝐩𝐞 𝐦𝐚𝐥𝐮𝐥 𝐫â𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐬ă 𝐜𝐚𝐮𝐭𝐞 𝐩𝐢𝐞𝐭𝐫𝐞 ș𝐢 𝐜ă 𝐝𝐢𝐧𝐭𝐨𝐭𝐝𝐞𝐚𝐮𝐧𝐚 𝐚 𝐟𝐨𝐬𝐭 𝐚𝐭𝐫𝐚𝐬 𝐬𝐚 𝐥𝐞 𝐚𝐧𝐚𝐥𝐢𝐳𝐞𝐳𝐞 𝐟𝐨𝐫𝐦𝐚 ș𝐢 𝐬𝐭𝐫𝐮𝐜𝐭𝐮𝐫𝐚 𝐩𝐞𝐧𝐭𝐫𝐮 𝐚 𝐥𝐞 𝐩𝐮𝐭𝐞𝐚 𝐮𝐥𝐭𝐞𝐫𝐢𝐨𝐫 ș𝐥𝐞𝐟𝐮𝐢 ș𝐢 𝐭𝐫𝐚𝐧𝐬𝐟𝐨𝐫𝐦𝐚 î𝐧 𝐝𝐢𝐟𝐞𝐫𝐢𝐭𝐞 𝐨𝐛𝐢𝐞𝐜𝐭𝐞 𝐚𝐫𝐭𝐢𝐳𝐚𝐧𝐚𝐥𝐞. 𝐃𝐞 𝐚𝐬𝐞𝐦𝐞𝐧𝐞𝐚, 𝐕𝐢𝐧𝐭𝐢𝐥ă 𝐋ă𝐝𝐮𝐧𝐜ă 𝐧𝐞-𝐚 𝐚𝐭𝐫𝐚𝐬 𝐚𝐭𝐞𝐧ț𝐢𝐚 𝐩𝐫𝐢𝐧 𝐬𝐞𝐫𝐢𝐨𝐳𝐢𝐭𝐚𝐭𝐞𝐚 𝐩𝐫𝐨𝐟𝐞𝐬𝐢𝐨𝐧𝐚𝐥ă, 𝐩𝐫𝐢𝐧 𝐨𝐫𝐢𝐠𝐢𝐧𝐚𝐥𝐢𝐭𝐚𝐭𝐞𝐚 𝐝𝐢𝐬𝐜𝐮𝐫𝐬𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐬ă𝐮 ș𝐢 𝐩𝐫𝐢𝐧 𝐬𝐭ă𝐫𝐮𝐢𝐧ţ𝐚 𝐜𝐮 𝐜𝐚𝐫𝐞 𝐚 𝐜ă𝐮𝐭𝐚𝐭 𝐦𝐢𝐣𝐥𝐨𝐚𝐜𝐞 𝐜𝐚𝐫𝐞 𝐬ă-𝐢 𝐢𝐧𝐝𝐢𝐯𝐢𝐝𝐮𝐚𝐥𝐢𝐳𝐞𝐳𝐞 𝐜𝐫𝐞𝐚ţ𝐢𝐢𝐥𝐞. 𝐌𝐚𝐧𝐢𝐟𝐞𝐬𝐭â𝐧𝐝 î𝐧ţ𝐞𝐥𝐞𝐠𝐞𝐫𝐞 ş𝐢 𝐫𝐞𝐬𝐩𝐞𝐜𝐭 𝐩𝐞𝐧𝐭𝐫𝐮 𝐦𝐚𝐭𝐞𝐫𝐢𝐚𝐥𝐞𝐥𝐞 î𝐧 𝐜𝐚𝐫𝐞 ş𝐢-𝐚 𝐫𝐞𝐚𝐥𝐢𝐳𝐚𝐭 𝐜𝐫𝐞𝐚ț𝐢𝐢𝐥𝐞, 𝐕𝐢𝐧𝐭𝐢𝐥ă 𝐥𝐞-𝐚 𝐜𝐞𝐫𝐜𝐞𝐭𝐚𝐭 𝐜𝐮 𝐚𝐭𝐞𝐧ţ𝐢𝐞, 𝐥𝐞-𝐚 𝐬𝐭𝐮𝐝𝐢𝐚𝐭 𝐬𝐭𝐫𝐮𝐜𝐭𝐮𝐫𝐚 𝐚 ş𝐭𝐢𝐮𝐭 𝐬ă 𝐥𝐞 𝐞𝐱𝐩𝐥𝐨𝐚𝐭𝐞𝐳𝐞 𝐜𝐚𝐥𝐢𝐭ăţ𝐢𝐥𝐞 ş𝐢 𝐝𝐞𝐟𝐞𝐜𝐭𝐞𝐥𝐞, 𝐝𝐚𝐫 𝐦𝐚𝐢 𝐩𝐫𝐞𝐬𝐮𝐬 𝐝𝐞 𝐭𝐨𝐚𝐭𝐞 𝐚 ş𝐭𝐢𝐮𝐭 𝐬ă 𝐥𝐞 𝐢𝐚 î𝐧 𝐬𝐭ă𝐩â𝐧𝐢𝐫𝐞 ş𝐢 𝐬ă 𝐥𝐞 𝐝𝐨𝐦𝐢𝐧𝐞. 𝐅𝐨𝐥𝐨𝐬𝐢𝐧𝐝𝐮-𝐥𝐞 𝐩𝐨𝐭𝐞𝐧ţ𝐢𝐚𝐥𝐮𝐥 𝐞𝐱𝐩𝐫𝐞𝐬𝐢𝐯 𝐥𝐞-𝐚 𝐝𝐚𝐭 𝐟𝐨𝐫𝐦𝐞𝐥𝐞 𝐝𝐨𝐫𝐢𝐭𝐞 𝐝𝐞 𝐞𝐥. 𝐍𝐮 𝐬-𝐚 î𝐧𝐝𝐞𝐩ă𝐫𝐭𝐚𝐭 î𝐧 𝐠𝐞𝐧𝐞𝐫𝐚𝐥 𝐝𝐞 𝐟𝐢𝐠𝐮𝐫𝐚𝐭𝐢𝐯, 𝐝𝐚𝐫 𝐮𝐧𝐞𝐨𝐫𝐢 𝐩𝐥ă𝐬𝐦𝐮𝐢𝐫𝐢𝐥𝐞 𝐬𝐚𝐥𝐞 𝐚𝐮 𝐥𝐮𝐚𝐭 ş𝐢 𝐟𝐨𝐫𝐦𝐞 𝐦𝐚𝐢 𝐚𝐛𝐬𝐭𝐫𝐚𝐜𝐭𝐞, 𝐟ă𝐫ă 𝐚 𝐟𝐢 𝐬ă𝐫ă𝐜𝐢𝐭𝐞 î𝐧𝐬ă 𝐝𝐞 𝐜𝐨𝐧ţ𝐢𝐧𝐮𝐭𝐮𝐥 𝐢𝐝𝐞𝐚𝐭𝐢𝐜. 𝐒𝐜𝐮𝐥𝐩𝐭𝐮𝐫𝐢𝐥𝐞 𝐬𝐚𝐥𝐞 𝐫𝐞𝐮ş𝐞𝐬𝐜 î𝐧𝐭𝐨𝐭𝐝𝐞𝐚𝐮𝐧𝐚 𝐬ă 𝐜𝐨𝐦𝐮𝐧𝐢𝐜𝐞 𝐮𝐧 𝐦𝐞𝐬𝐚𝐣, 𝐬ă 𝐞𝐦𝐨ţ𝐢𝐨𝐧𝐞𝐳𝐞 ş𝐢 𝐬ă 𝐜𝐨𝐧𝐯𝐢𝐧𝐠ă. Î𝐧 𝐥𝐮𝐜𝐫ă𝐫𝐢𝐥𝐞 𝐬𝐚𝐥𝐞 î𝐧𝐭â𝐥𝐧𝐢𝐦 𝐬𝐮𝐩𝐫𝐚𝐟𝐞ţ𝐞 𝐝𝐞 𝐦𝐚𝐫𝐞 𝐟𝐢𝐧𝐞ţ𝐞, ş𝐥𝐞𝐟𝐮𝐢𝐭𝐞 𝐩â𝐧ă 𝐥𝐚 𝐩𝐞𝐫𝐟𝐞𝐜ţ𝐢𝐮𝐧𝐞, 𝐚𝐥𝐭𝐞𝐫𝐧â𝐧𝐝 𝐜𝐮 𝐚𝐥𝐭𝐞𝐥𝐞 𝐯𝐢𝐛𝐫𝐚𝐧𝐭𝐞 𝐬𝐚𝐮 𝐜𝐮 𝐮𝐧𝐞𝐥𝐞 𝐜𝐚𝐫𝐞 𝐩𝐨𝐚𝐫𝐭ă î𝐧 𝐦𝐨𝐝 𝐞𝐯𝐢𝐝𝐞𝐧𝐭 𝐮𝐫𝐦𝐞𝐥𝐞 𝐝ă𝐥ţ𝐢𝐢. 𝐃𝐞 𝐦𝐮𝐥𝐭𝐞 𝐨𝐫𝐢 𝐕𝐢𝐧𝐭𝐢𝐥ă 𝐬𝐩𝐚𝐫𝐠𝐞 𝐛𝐥𝐨𝐜𝐮𝐥 𝐝𝐞 𝐩𝐢𝐚𝐭𝐫ă 𝐬𝐚𝐮 𝐭𝐫𝐮𝐧𝐜𝐡𝐢𝐮𝐥 𝐝𝐞 𝐜𝐨𝐩𝐚𝐜, 𝐝𝐮𝐩ă 𝐜𝐮𝐦 î𝐢 𝐝𝐢𝐜𝐭𝐞𝐚𝐳ă 𝐜𝐨𝐦𝐩𝐨𝐳𝐢ţ𝐢𝐚 ș𝐢 𝐦𝐢𝐧𝐭𝐞𝐚, 𝐨𝐛ţ𝐢𝐧â𝐧𝐝 𝐨 𝐫𝐢𝐭𝐦𝐢𝐜ă 𝐚 𝐩𝐥𝐢𝐧𝐮𝐫𝐢𝐥𝐨𝐫 ş𝐢 𝐠𝐨𝐥𝐮𝐫𝐢𝐥𝐨𝐫.  𝐀ș𝐚𝐝𝐚𝐫, 𝐩𝐮𝐭𝐞𝐦 𝐬𝐩𝐮𝐧𝐞 𝐜ă 𝐕𝐢𝐧𝐭𝐢𝐥ă 𝐋ă𝐝𝐮𝐧𝐜ă 𝐞𝐬𝐭𝐞 𝐦â𝐧𝐝𝐫𝐮 𝐝𝐞 𝐜𝐞𝐞𝐚 𝐜𝐞 𝐚 𝐫𝐞𝐚𝐥𝐢𝐳𝐚𝐭 𝐩â𝐧ă î𝐧 𝐩𝐫𝐞𝐳𝐞𝐧𝐭 ș𝐢 𝐛𝐮𝐜𝐮𝐫𝐨𝐬 𝐭𝐨𝐭𝐨𝐝𝐚𝐭ă 𝐜ă ș𝐢-𝐚 𝐝𝐞𝐬𝐜𝐨𝐩𝐞𝐫𝐢𝐭 𝐚𝐜𝐞𝐬𝐭 𝐭𝐚𝐥𝐞𝐧𝐭, 𝐚𝐥 𝐬𝐜𝐮𝐥𝐩𝐭𝐮𝐫𝐢𝐢 î𝐧 𝐥𝐞𝐦𝐧 ș𝐢 𝐩𝐢𝐚𝐭𝐫ă 𝐜𝐚𝐫𝐞 î𝐢 𝐚𝐝𝐮𝐜𝐞 𝐨 î𝐦𝐩𝐥𝐢𝐧𝐢𝐫𝐞 𝐬𝐮𝐟𝐥𝐞𝐭𝐞𝐚𝐬𝐜ă.  Sursă foto, text: https://www.facebook.com/vrancea.centrul.cultural Sursă video : https://www.facebook.com/invrancea.ro
627035 Bolotești, România
Meșter popular
5.0 1 recenzie
𝐌𝐞ș𝐭𝐞ș𝐮𝐠𝐮𝐥 𝐩𝐨𝐭𝐨𝐜𝐨𝐯𝐢𝐭𝐮𝐥𝐮𝐢, 𝐜𝐚 𝐩𝐚𝐫𝐭𝐞 𝐜𝐨𝐦𝐩𝐨𝐧𝐞𝐧𝐭ă 𝐚 𝐚𝐫𝐭𝐞𝐥𝐨𝐫 𝐟𝐢𝐞𝐫𝐮𝐥𝐮𝐢, 𝐚𝐫𝐞 𝐨 𝐭𝐫𝐚𝐝𝐢ț𝐢𝐞 𝐟𝐨𝐚𝐫𝐭𝐞 î𝐧𝐝𝐞𝐥𝐮𝐧𝐠𝐚𝐭ă 𝐩𝐞 𝐭𝐞𝐫𝐢𝐭𝐨𝐫𝐢𝐮𝐥 ță𝐫𝐢𝐢 𝐧𝐨𝐚𝐬𝐭𝐫𝐞, 𝐝𝐞𝐨𝐚𝐫𝐞𝐜𝐞 𝐞𝐬𝐭𝐞 𝐥𝐞𝐠𝐚𝐭 𝐝𝐞 𝐮𝐧𝐚 𝐝𝐢𝐧𝐭𝐫𝐞 î𝐧𝐝𝐞𝐥𝐞𝐭𝐧𝐢𝐜𝐢𝐫𝐢𝐥𝐞 𝐝𝐞 𝐛𝐚𝐳ă 𝐚𝐥𝐞 𝐩𝐨𝐩𝐨𝐫𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐫𝐨𝐦â𝐧, 𝐜𝐫𝐞ș𝐭𝐞𝐫𝐞𝐚 𝐚𝐧𝐢𝐦𝐚𝐥𝐞𝐥𝐨𝐫 ș𝐢, î𝐧 𝐚𝐜𝐞𝐬𝐭 𝐜𝐚𝐳 𝐬𝐩𝐞𝐜𝐢𝐟𝐢𝐜, 𝐚 𝐜𝐚𝐛𝐚𝐥𝐢𝐧𝐞𝐥𝐨𝐫. 𝐌𝐚𝐫𝐢𝐜𝐞𝐥 𝐀𝐩𝐨𝐬𝐭𝐮 𝐬-𝐚 𝐧ă𝐬𝐜𝐮𝐭 î𝐧 𝐜𝐨𝐦𝐮𝐧𝐚 𝐒𝐮𝐫𝐚𝐢𝐚 ș𝐢 𝐚 î𝐧𝐯ăț𝐚𝐭 𝐦𝐞𝐬𝐞𝐫𝐢𝐚 𝐝𝐞 𝐩𝐨𝐭𝐜𝐨𝐯𝐚𝐫 𝐝𝐞 𝐥𝐚 𝐛𝐮𝐧𝐢𝐜𝐮𝐥 𝐬ă𝐮, 𝐂𝐨𝐬𝐭𝐢𝐜ă 𝐀𝐩𝐨𝐬𝐭𝐮. Î𝐧 𝐩𝐫𝐞𝐳𝐞𝐧𝐭, 𝐦𝐞ș𝐭𝐞𝐫𝐮𝐥 𝐞𝐬𝐭𝐞 𝐚𝐣𝐮𝐭𝐚𝐭 î𝐧 𝐚𝐭𝐞𝐥𝐢𝐞𝐫 𝐝𝐞 𝐬𝐨ț𝐢𝐞, 𝐈𝐨𝐧𝐢𝐜𝐚 𝐀𝐩𝐨𝐬𝐭𝐮, 𝐜𝐚𝐫𝐞 𝐚 𝐫𝐞𝐧𝐮𝐧ț𝐚𝐭 𝐥𝐚 𝐦𝐞𝐬𝐞𝐫𝐢𝐚 𝐝𝐞 𝐜𝐨𝐧𝐟𝐞𝐜ț𝐢𝐨𝐧𝐞𝐫 𝐩𝐞𝐧𝐭𝐫𝐮 𝐚 𝐥𝐮𝐜𝐫𝐚 𝐜𝐮 𝐚𝐜𝐞𝐬𝐭𝐚. 𝐀𝐬𝐭ă𝐳𝐢 𝐥-𝐚𝐦 𝐠ă𝐬𝐢𝐭 𝐩𝐞 𝐌𝐚𝐫𝐢𝐜𝐞𝐥 𝐀𝐩𝐨𝐬𝐭𝐮 𝐜𝐮 𝐮𝐧 𝐬ă𝐭𝐞𝐚𝐧 𝐜𝐞 ş𝐢-𝐚 𝐚𝐝𝐮𝐬 𝐜𝐚𝐥𝐮𝐥 𝐥𝐚 𝐛ă𝐭𝐮𝐭 𝐩𝐨𝐭𝐜𝐨𝐚𝐯𝐞. 𝐌â𝐧𝐝𝐫𝐮 𝐜𝐚 𝐞𝐬𝐭𝐞 𝐟𝐢𝐥𝐦𝐚𝐭, 𝐩𝐨𝐭𝐜𝐨𝐯𝐚𝐫𝐮𝐥, 𝐚 î𝐧𝐜𝐞𝐩𝐮𝐭 𝐬ă 𝐧𝐞 𝐟𝐚𝐜ă 𝐨 𝐝𝐞𝐦𝐨𝐧𝐬𝐭𝐫𝐚ț𝐢𝐞 𝐝𝐞 𝐜𝐮𝐦 𝐬𝐞 𝐟𝐚𝐜 𝐩𝐨𝐭𝐜𝐨𝐚𝐯𝐞𝐥𝐞. 𝐀 𝐥𝐮𝐚𝐭 𝐜𝐮 𝐜𝐥𝐞ş𝐭𝐞𝐥𝐞 𝐝𝐞 𝐟𝐨𝐜, 𝐝𝐫𝐮𝐠𝐮𝐥 𝐝𝐞 𝐦𝐞𝐭𝐚𝐥 𝐝𝐢𝐧 𝐜𝐚𝐫𝐞 𝐚 𝐟ă𝐜𝐮𝐭 𝐩𝐨𝐭𝐜𝐨𝐚𝐯𝐚 𝐥-𝐚 î𝐧𝐫𝐨ş𝐢𝐭 𝐥𝐚 𝐟𝐨𝐫𝐣ă, 𝐚𝐩𝐨𝐢 𝐥-𝐚 𝐩𝐮𝐬 𝐝𝐢𝐫𝐞𝐜𝐭 𝐩𝐞 𝐧𝐢𝐜𝐨𝐯𝐚𝐥ă ş𝐢 𝐚 î𝐧𝐜𝐞𝐩𝐮𝐭 𝐬ă 𝐛𝐚𝐭ă, 𝐩â𝐧ă 𝐚 𝐢𝐞ş𝐢𝐭 𝐟𝐨𝐫𝐦𝐚 𝐩𝐨𝐭𝐜𝐨𝐚𝐯𝐞𝐢. 𝐏𝐨𝐭𝐜𝐨𝐯𝐚𝐫𝐮𝐥 𝐧𝐞 𝐬𝐩𝐮𝐧𝐞 𝐜ă: 𝑨 𝒇𝒊 𝒑𝒐𝒕𝒄𝒐𝒗𝒂𝒓 𝒆𝒔𝒕𝒆 𝒑𝒐𝒂𝒕𝒆 𝒖𝒏𝒂 𝒅𝒊𝒏𝒕𝒓𝒆 𝒄𝒆𝒍𝒆 𝒎𝒂𝒊 𝒅𝒖𝒓𝒆 𝒎𝒆𝒔𝒆𝒓𝒊𝒊, î𝒏𝒔ă 𝒆𝒂 î𝒎𝒃𝒊𝒏ă 𝒑𝒖𝒕𝒆𝒓𝒆𝒂 𝒄𝒖 𝒅𝒓𝒂𝒈𝒐𝒔𝒕𝒆𝒂 𝒅𝒆 𝒄𝒂𝒊.  Î𝐧 𝐚𝐟𝐚𝐫ă 𝐝𝐞 𝐩𝐨𝐭𝐜𝐨𝐯𝐢𝐭𝐮𝐥 𝐜𝐚𝐢𝐥𝐨𝐫, 𝐦𝐞ș𝐭𝐞𝐫𝐮𝐥 𝐫𝐞𝐩𝐚𝐫ă 𝐬𝐚𝐮 𝐜𝐨𝐧𝐟𝐞𝐜ț𝐢𝐨𝐧𝐞𝐚𝐳ă 𝐭𝐨𝐩𝐨𝐚𝐫𝐞, 𝐬𝐞𝐜𝐮𝐫𝐢, 𝐥𝐞𝐦𝐧ă𝐫𝐢𝐚 𝐜ă𝐫𝐮ț𝐞𝐥𝐨𝐫 ș𝐢 𝐝𝐢𝐟𝐞𝐫𝐢𝐭𝐞 𝐮𝐧𝐞𝐥𝐭𝐞 𝐟𝐨𝐥𝐨𝐬𝐢𝐭𝐞 î𝐧 𝐚𝐠𝐫𝐢𝐜𝐮𝐥𝐭𝐮𝐫ă.  𝐀ș𝐚𝐝𝐚𝐫, 𝐌𝐚𝐫𝐢𝐜𝐞𝐥 𝐀𝐩𝐨𝐬𝐭𝐮 𝐞𝐬𝐭𝐞 𝐫𝐞𝐧𝐮𝐦𝐢𝐭 𝐩𝐞𝐧𝐭𝐫𝐮 î𝐧𝐝𝐞𝐥𝐞𝐭𝐧𝐢𝐜𝐢𝐫𝐞𝐚 𝐬𝐚, 𝐟𝐢𝐢𝐧𝐝 𝐬𝐢𝐧𝐠𝐮𝐫𝐮𝐥 𝐟𝐢𝐞𝐫𝐚𝐫-𝐩𝐨𝐭𝐜𝐨𝐯𝐚𝐫 𝐝𝐢𝐧 𝐜𝐨𝐦𝐮𝐧𝐚 𝐒𝐮𝐫𝐚𝐢𝐚 ș𝐢 𝐮𝐧𝐚 𝐝𝐢𝐧𝐭𝐫𝐞 𝐝𝐨𝐫𝐢𝐧ț𝐞𝐥𝐞 𝐬𝐚𝐥𝐞 𝐜𝐞𝐥𝐞 𝐦𝐚𝐢 𝐦𝐚𝐫𝐢 𝐞𝐬𝐭𝐞 𝐜𝐚 𝐚𝐜𝐞𝐬𝐭 𝐦𝐞ș𝐭𝐞ș𝐮𝐠 𝐬ă 𝐚𝐢𝐛ă 𝐜𝐨𝐧𝐭𝐢𝐧𝐮𝐢𝐭𝐚𝐭𝐞, 𝐩𝐫𝐢𝐧 𝐢𝐧𝐭𝐞𝐫𝐦𝐞𝐝𝐢𝐮𝐥 𝐭𝐢𝐧𝐞𝐫𝐢𝐥𝐨𝐫 𝐩𝐞 𝐜𝐚𝐫𝐞 î𝐧𝐜𝐞𝐚𝐫𝐜ă 𝐬ă î𝐢 𝐚𝐭𝐫𝐚𝐠ă 𝐬𝐩𝐫𝐞 𝐚𝐜𝐞𝐚𝐬𝐭ă 𝐨𝐜𝐮𝐩𝐚ț𝐢𝐞. *sursa 𝐌𝐢𝐡𝐚𝐞𝐥𝐚 𝐏𝐚𝐧ă, 𝐂ă𝐭ă𝐥𝐢𝐧 𝐕𝐥ă𝐝𝐞𝐬𝐜𝐮  𝐂ă𝐭ă𝐥𝐢𝐧𝐚 𝐂𝐨𝐫𝐚
Meșter popular
Maricica Mărășteanu s-a născut în 9 martie 1975 în Câmpuri, județul Vrancea. Aici a învățat din copilărie tainele țesutului, meșteșug tradițional specific zonei etnografice din care provine.  Meșterul popular se evidențiează prin țesutul păretarelor și a ștergarelor pe care le înfrumusețează cu diverse motive tradiționale, care au consacrat-o în meșteșugul pe care îl practică.  Suveica (romburi mari care se repetă), puii (romburi mici succesive), motivele vegetale (narcisa și trandafirul) sunt câteva din motivele preferate. Lâna folosită este vopsită cu tincturi naturale extrase din plante. Participări/concursuri: 2008, Premiul al III-lea la Expoziţia – concurs de artă tradiţională – Focşani;  2010, Tradiţii pascale la români – expoziţie – concurs  de meşteşuguri populare- Secţia de etnografie a Muzeului Vrancea, Crângul Petreşti.  Premii obţinute de elevii şcolii: 2011, Expoziţia de artă tradiţională cu tematică pascală De la Psalmi şi icoane la Sfânta Scriptură şi muzică sacră, ediţia a XIII a, Focşani, Premiul I, Secţiunea Ştergare; 2011, Menţiune, Secţiunea Ştergare, Concursul Naţional de Artă Tradiţională Pavel Terţiu; 2012, Premiul II, Secţiunea Ştergare, Tradiţii pascale la români – expoziţie – concurs de meşteşuguri populare - Secţia de etnografie a Muzeului Vrancea, Crângul Petreşti; 2012, Premiul I, Secţiunea Ştergare, Concursul Naţional de Artă Tradiţională Pavel Terţiu; 2012, Expoziţia de artă tradiţională cu tematică pascală De la Psalmi şi icoane la Sfânta Scriptură şi muzică sacră, Focşani, Premiul II, Secţiunea Ştergare; 2013, Premiul II, Secţiunea Ştergare, Concursul Tradiţii pascale la români; 2013, Premiul I, Secţiunea Ştergare, Expoziţia de artă tradiţională cu tematică pascală De la Psalmi şi icoane la Sfânta Scriptură şi muzică sacră; 2013, Premiul I, Secţiunea Ştergare, Concursul Naţional de Artă Tradiţională Pavel Terţiu; 2014, Premiul II, Secţiunea Ştergare, Concursul Tradiţii pascale la români; 2014, Premiul II, Secţiunea Ştergare, Expoziţia de artă tradiţională cu tematică pascală De la Psalmi şi icoane la Sfânta Scriptură şi muzică sacră; 2014, Premiul II, Secţiunea Ştergare, Concursul Naţional de Artă Tradiţională Pavel Terţiu; 2015, Premiul II, Secţiunea Ştergare, Expoziţia de artă tradiţională cu tematică pascală De la Psalmi şi icoane la Sfânta Scriptură şi muzică sacră; 2015, Premiul II, Secţiunea Ştergare şi Premiul II, Secţiunea Păretare, Concursul Naţional de Artă Tradiţională Pavel Terţiu; 2016, Premiul III, Secţiunea Păretare şi Premiul II, Secţiunea Ştergare, Concursul Tradiţii pascale la români; 2016, Premiul II, Secţiunea Ştergare, Expoziţia de artă tradiţională cu tematică pascală De la Psalmi şi icoane la Sfânta Scriptură şi muzică sacră; 2017, Premiul II, Secţiunea Ştergare, Concursul Tradiţii pascale la români; 2017, Premiul II, Secţiunea Ştergare; Menţiune şi Premiul III, Secţiunea Scoarţe, Expoziţia de artă tradiţională cu tematică pascală De la Psalmi şi icoane la Sfânta Scriptură şi muzică sacră;  2017, Premiul II, Secţiunea Ştergare şi Premiul III, Secţiunea Păretare, Concursul Naţional de Artă Tradiţională Pavel Terţiu; 2018, Premiul II, Secţiunea Ştergare, Concursul Tradiţii pascale la români; 2018, Premiul II, Secţiunea Ştergare, Expoziţia de artă tradiţională cu tematică pascală De la Psalmi şi icoane la Sfânta Scriptură şi muzică sacră;    2018, Premiul II, Secţiunea Ştergare şi Premiul I, Secţiunea Păretare, Concursul Naţional de Artă Tradiţională Pavel Terţiu; 2019, Premiul II, Secţiunea Ştergare şi Premiul III, Secţiunea Păretare, Concursul Tradiţii pascale la români. Sursă text și foto : https://www.centrulculturalvrancea.ro/
Meșter popular
Meșterul Manole Enache a deprins meșteșugul îmbinării lemnului și al făuririi de instrumente de suflat (buciume) de la bunicul său, renumitul meșter popular Cristea Tulache. Lemnul folosit pentru buciume este lemn de arin sau de cireș, transformat în doage. Acestea se obțin prin tăierea lemnului și curățarea interiorului celor două jumătăți. Doagele lipite formează tubul care se învelește în coaja de cireș. Coaja de cireș se taie în spirală și este lăsată să se usuce pe toată lungimea tubului. Secretul funcționării unui bucium este ca doagele din care este alcătuit să fie cât mai subțiri. Talentul şi însuşirea unor cunoştinţe nu au fost însă suficiente pentru ca meşterul Manole Enache să ajungă la performanţele din prezent. Un rol hotărâtor l-au avut pasiunea şi spiritul întreprinzător necesar pentru a se impune într-o piaţă a obiectelor de artă populară aflată într-o continuă dinamică.    Meșterul își dorește ca tinerii pe care îi pregătește acum, să promoveze la rândul lor tradiţiile şi să devină meşteri populari consacraţi. De-a lungul timpului a participat la numeroase târguri şi expoziţii, în cadrul cărora instrumentele populare create cu multă migală şi pasiune au fost extrem de apreciate.  Participări/concursuri: Premiul II (2016), Premiul I (2017), Premiul I (2018), Expoziţia - Concurs de Artă Tradiţională cu Tematică Pascală De la Psalmi și Icoane la Sfânta Scriptură și Muzică Sacră, Secțiunea Instrumente populare; Premiul I (2016), Premiul I (2017), Premiul I (2018), Expoziţia – Concurs de Artă Tradiţională Tradiţii pascale la români, Secțiunea Instrumente populare, Crângul Petreşti; Premiul II (2016), Premiul II (2017),  Premiul I (2018), Expoziţia Naţională de Meşteşuguri Tradiţionale Pavel Terţiu, Focşani. Sursă foto și text : https://www.centrulculturalvrancea.ro/ Sursă Video : https://invrancea.ro/
Spulber 627247, Romania