Bine ați venit în județul Vrancea

„Vrancea, ţara minunilor naturale, ţara poveştilor bătrâneşti, ţara cântecului strămoşesc şi a poeziei neîntrecute de niciun ţinut românesc, este partea cea mai frumoasă a depresiunii carpatice” (V.P. Arbore)

Pământul cu păduri bogate Varancha, a fost atestat documentar pentru prima dată într-o scrisoare în limba latină din 2 iulie 1431 în care voievodul Transilvaniei, Ladislau Apor, anunţă pe judele Braşovului că Alexandru cel Bun a concentrat trupe spre Putna – versus Puttnam. Voievodul Apor a aflat ştirea de la câţiva locuitori din Transilvania ce „au ieşit pe drumul Vrancei” („per viam Varancha”).

Istoricii şi cercetătorii sunt de părere că acest cuvânt face parte din patrimoniul lexical traco-dac, VRAN însemnând pădure/munte. Poate acest lucru explică de ce în scrierile timpului, Vrancea mai era numită şi „Pământul cu păduri bogate” sau „Pământul Negru”.

Prin poziţia geografică, la curbura Carpaţilor Orientali, Vrancea a fost de-a lungul timpului un veritabil nod de legătură între Moldova, Ţara Românească şi Transilvania.

Video (Canal YouTube monitorulvn)

Este simbolul Unirii din 1859, care a pus bazele statului român. Focşani este cunoscut ca prima capitală a Principatelor Unite. Primul Război Mondial reprezintă o altă etapă importantă, iar mărturie stau Mausoleele din Focşani, Mărăşti, Mărăşeşti şi Soveja.

Un adevărat simbol al „Micii Uniri” este Borna de Hotar de la Focșani.

Vrancea este locul cu cele mai importante memoriale şi mausolee ridicate în onoarea jertfei eroilor Primului Război Mondial: Mărăşti, Mărăşeşti, Soveja şi Focşani.
Foto Obelisc - sursă

Acest pământ binecuvântat, este o Românie în miniatură. Aici găsim toate formele de relief: munţi sălbatici, câmpii bogate, dealurile domoale care îşi poartă viţa de vie cu rod nobil ca pe un blazon recunoscut în toată ţara.

Într-un peisaj natural de un pitoresc aparte întâlnim Cascada Putnei, Cheile Tişiţei, Pădurea Dălhăuți, Focul Viu de la Andreiaşu, unic în ţară.

Județul Vrancea este renumit pentru meşteşugul vinului și pentru că deține excelente soiuri autohtone, reunite într-o salbă de podgorii şi crame renumite: Coteşti, Jariştea, Odobeşti şi Panciu, cu al său vestit vin spumant,  aflate pe “Drumul Podgoriilor Vrâncene”.

Vrâncenii ştiu să muncească, dar şi să se bucure în zilele de sărbatoare, cel mai bun prilej fiind culesul viilor. În luna octombrie a fiecărui an, vrâncenii îşi primesc oaspeţii la Festivalul Internaţional al Viei şi Vinului “Bachus”, cel mai important eveniment de profil din România, ocazie numai bună de a gusta câte un pocal din vinurile vrâncene alese.

În ceea ce priveşte spiritualitatea, bisericile şi mănăstirile vorbesc despre o civilizaţie cu rădăcini ancorate în timp şi credinţă, de neclintit în Dumnezeu. Oamenii locului păstrează şi astăzi meşteşuguri tradiţionale, iar portul popular ilustrează continuitatea şi unitatea etnografică a poporului român.

Un element distinctiv pentru județul nostru sunt bisericile din lemn, printre puţinele valori originale din Ţara Vrancei. În prezent, în Vrancea există 40 de biserici de lemn, dintre care 18 au fost trecute pe lista Monumentelor Istorice, iar 21 dintre ele sunt înregistrate la Institutul Român de Istorie Culturală. Lăcaşele vechi de sute de ani ascund comori ale artei româneşti post brâncoveneşti: pereţi interiori sculptaţi, pridvoare deschise, clopotniţe deschise în partea superioară.

Vrancea pastorală este şi în prezent deţinătoarea meşteşugurilor populare tradiţionale: oieritul, caşul afumat, cioplitul lemnului (mica dogărie, tiparele şi păpuşarele de caş, troiţele, obiectele gospodăreşti), olăritul, ţesutul pânzei, stofei, ştergarelor şi confecţionarea (cusutul, brodatul) portului popular vrâncenesc, făuritorii de instrumente populare (fluier, caval, trişcă, cimpoi, bucium, ocarină) din Nereju, Nistoreşti, Spulber şi a autenticelor măşti tradiţionale din Nereju, Năruja, Vintileasca, prelucrarea artistică a răchitei și papurei la Suraia.

Călătorule, în drumul tău vei întâlni de multe ori costumul popular autentic vrâncenesc, sobru sau viu colorat, în funcţie de vârstă, ornamentat discret, dar de efect, purtat cu mândrie şi eleganţă de localnici, ilustrând convingător continuitatea şi unitatea cultural-etnografică a poporului nostru.

Vrancea poate fi considerată leagănul celui mai expresiv poem al etnogenezei româneşti, ”Miorița”. Una dintre cele câteva sute de variante ale baladei „Mioriţa”, regăsite în creaţia populară vrânceană, a fost culeasă pentru întâia oară de Alecu Russo la Soveja, în 1846, trimisă lui Vasile Alecsandri şi publicată în culegerea acestuia, „Poezii populare”.   

Sursă foto secțiune 

Județul Vrancea se află la 180 km de capitala ţării şi de Aeroportul Internaţional „Henri Coandă ”.

Reşedinţa judeţului este municipiul Focşani. Judeţul Vrancea cuprinde două municipii (Focşani şi Adjud), trei oraşe (Mărăşeşti, Panciu şi Odobeşti) şi 68 de comune.  Suprafaţa județului Vrancea este de 4.863 kmp.

Principala cale rutieră de acces către municipiul Focşani este drumul european expres E85 Bucureşti – Suceava, care tranzitează judeţul. Vrancea este traversată şi de tronsonul principal de cale ferată care uneşte două dintre regiunile României, Moldova şi Muntenia.

Vrancea, Ţara Viei şi a Vinului, este situată la exteriorul Carpaţilor de Curbură, la intersecţia celor trei regiuni istorice: Moldova, Ţara Românească şi Transilvania. 

Veritabil punct de legătură între cele trei provincii, din Vrancea se poate ajunge cu uşurinţă în porturile dunărene de la Galaţi (90 km) şi Brăila (100 km), sau la Marea Neagră (Constanţa – 280 km ) şi Delta Dunării (Tulcea – 215 km). 

Vrancea asigură prin reţeaua rutieră cea mai rapidă cale de acces spre Transilvania (Braşov – aproximativ 220 km), sau spre Republica Moldova (Chişinău – aproximativ 280 km, prin punctul vamal Albiţa-Huşi).