Mausoleu

Inițiativa construirii Mausoleului eroilor de la Mărășești aparține Societății Ortodoxe Naționale a Femeilor Române și a fost lansată la congresul desfășurat la 8 iunie 1919, în sala Senatului din capitală. Monumentul a fost ridicat după planurile arhitectului George Cristinel. Piatra de temelie a viitorului memorial a fost așezată la 6 august 1923. În vara anului 1924 a început reînhumarea osemintelor ostașilor căzuți pe câmpul de luptă, în criptele mausoleului, iar în septembrie au fost depuse în sarcofagul central rămășițele pământești ale generalului Eremia Grigorescu, comandant al armatei române din timpul bătăliei Mărășeștilor. La 27 septembrie 1924 a avut loc solemnitatea inaugurării criptelor, în prezența Reginei Maria și a unor înalte personalități ale timpului. După 12 ani s-au reluat lucrările de zidire la cupola monumentului, cunoscută sub numele de „Cupola Gloriei”, ale cărei basoreliefuri au fost sculptate de către Ion Jalea și Corneliu Medrea, în timp ce fresca din interior a fost pictată de Eduard Săulescu. Mausoleul adăpostește, în cele 154 de cripte individuale și 9 cripte comune, dispuse radial pe cele 18 culoare, rămășițele pământești a 5.073 ostași și ofițeri, printre care fetița – eroină Măriuca Zaharia, căpitanul Grigore Ignat, locotenent Gabriel Pruncu. Pe frontspiciul mausoleului s-au înscris cuvintele „întru slava eroilor neamului” și numele localităților unde s-au purtat principalele bătălii de pe frontul românesc. La Mărășești, în ziua de 6 august – zi în care armata română s-a acoperit de glorie – se comemorează în fiecare an marea bătălie care a avut loc pe aceste meleaguri. Tur virtual: https://turvirtual.real-tour.ro/view/muzeul-vrancei/muzeul-luptelor-marasesti

Mausoleul Eroilor Mărăşti este amplasat în satul Mărăşti, comuna Răcoasa. Pe aceste locuri, în vara anului 1917, armata română, comandată de generalul Alexandru Averescu, a repurtat prima şi adevărata victorie împotriva armatelor germane. Pentru glorificarea eroismului ostaşilor români s-a înălţat Mausoleul Mărăşti, din iniţiativa unor ofiţeri şi generali ai Armatei a 2-a Române, care au pus bazele ,,Societăţii Mărăşti”. Construcţia a fost ridicată pe Cota 536, unde s-a desfăşurat lupta. În ziua de 10 iunie 1928 a fost pusă piatra fundamentală a mausoleului. Monumentul este opera arhitectului Pandele Şerbănescu, iar faţadele au fost decorate cu basoreliefuri din bronz, de către sculptorul Aurel Bordenache. La subsol se află criptele în care s-au înhumat osemintele ostaşilor români căzuţi pe aceste meleaguri, precum şi sarcofagele a patru generali: Alexandru Averescu, Arthur Văitoianu, Nicolae Arghirescu şi Alexandru Mărgineanu. La subsol s-a organizat un mic punct muzeal cu câteva obiecte personale ale lui Arthur Văitoianu, iar la demisol s-au expus arme şi armament din timpul Primului Război Mondial. Tur virtual: https://turvirtual.real-tour.ro/view/muzeul-vrancei/mausoleul-marasti

Opera arhitectului George Cristinel, construcţia Mausoleului, a cărui piatră fundamentală a fost pusă din iniţiativa Societăţii „Văduvele de Război” şi „Cultul Eroilor” în anul 1923, a durat până în anul 1928, când s-au acoperit nişele cu plăcile de marmură cu numele eroilor şi a fost inaugurat în anul 1929. Mausoleul se înfăţişează ca o cetate din piatră, cu planul în formă de cruce şi acoperişul conceput ca o cupolă. La construcţia lui s-au folosit piatra şi marmura. În interior se află criptele în care au fost reînhumaţi 528 de români, ruşi, germani, austrieci şi unguri. În faţa criptelor s-au montat plăci de marmură pe care s-au inscripţionat numele celor înhumaţi. Osuarul adăposteşte osemintele a 1.612 ostaşi neidentificaţi. Numărul militarilor germani comemoraţi este de 279, înhumaţi în  anul 1917. Alături, într-o clădire situată în spatele Mausoleului, s-a amenajat un Muzeu în care s-a expus material  foto – documentar şi armament folosit de ostaşii români în timpul luptelor din Primul Război Mondial. Tur virtual: https://turvirtual.real-tour.ro/view/muzeul-vrancei/mausoleul-soveja 

Locuitorii de astăzi ai oraşului Focşani păstrează vie amintirea eroilor care şi-au sacrificat însăşi viaţa pentru apărarea şi întregirea teritorială. Acestora le-au înscris numele pe marmura monumentelor şi a mausoleului ridicate în oraş.  Printre monumentele oraşului se înscrie Mausoleul Eroilor, aflat pe Bulevardul Bucureşti, înălţat, aşa cum s-a consemnat în documente, prin contribuţie publică. Iniţiativa construcţiei a avut-o Comitetul Judeţean Putna al Societăţii „Mormintele Eroilor căzuţi în război”. Mausoleul Eroilor din Focșani a fost proiectat de arhitectul State Balosin, construcţia sa începând în anul 1925. Ridicarea Mausoleului – Osuar din Focșani s-a dovedit a fi destul de anevoioasă și a necesitat un mare efort în a asigura sumele necesare construcției monumentului. În interior se află trei cripte comune și 518 morminte individuale sau firide. Sursa text și poze: http://www.muzeulvrancei.ro/mausoleul-focsani/ Tur virtual: https://turvirtual.real-tour.ro/view/muzeul-vrancei/mausoleul-eroilor-focsani 

„Statuia Victoriei” se află situată la km 282 pe DN E 85 la intersecția cu DN 2 L la Tișița cu o suprafață de 144 mp teren și construcție, ce face parte din seria monumentelor istorice din județul Vrancea, ridicate în cinstea eroilor căzuți în Primul Război Mondial, respectiv Mausoleul Mărășești, Mausoleul Mărăști, Mausoleul Soveja, Mausoleul Eroilor Focșani Sud. Statuia Victoriei de la Tisita a fost construită la inițiativa directorului ziarului “Curentul”, Pamfil Seicaru. Monumentul a fost inaugurat în septembrie 1934 în prezenta unor personalitati precum Regele Carol al II-lea, maresalul Alexandru Averescu si mitropolitul Moldovei. Statuia a fost realizată de marele sculptor Oscar Han și are înălțimea de 2,50 m. Pentru lucrarea sa, pe care a donat-o judeţului, sculptorul a primit titlul de cetăţean de onoare al oraşului Mărăşeşti. Monumentul ne prezintă statuia unei femei cu veşmânt drapat, ţinând în cele două mâini sabia ridicată deasupra capului, gata oricând să lovească în vrăjmaşii care i-ar ataca ţara. Personajul respectiv simbolizează, în realitate, patria şi victoria repurtată în Războiul de Reîntregire.  Statuia turnată în bronz, înaltă de 2.50 metri, se înalţă maiestuos pe un soclu din beton placat cu piatră. Soclul cu înălţimea de 5,30 metri se prezintă sub forma unui trunchi de piramidă, pe care, în partea superioară, s-a amplasat o placă de marmură pe care s-a inscripţionat deviza “Pe aici nu se trece!”.  În jurul monumentului s-a amenajat un spaţiu dalat cu plăci din piatră la care se accede pe trepte din beton placate cu piatră”, potrivit istoricului vrâncean Lelia Pavel. În spatele monumentului, pe parapetul din beton placat cu aceleaşi dale din piatră, se află montate două plăci cu următoarele inscripţii: „De dincolo de viaţă fulgeră porunca lor. Iubirea de patrie”,  cuvintele regelui Carol al II-lea, iar pe cea de a doua s-au înscris cuvintele lui Pamfil Şeicaru “Umbrelor sacre închinarea noastră”. În spate şi pe laterale, monumentul este încadrat de piloni paralelipipedici din beton, placaţi cu piatră, prinşi între ei cu lanţuri din fier.