Borna de Hotar

„Borna de hotar dintre Moldova și Muntenia a fost dezvelită în prezența lui Nicolaie Iorga, în 1931, anul în care la Focșani a avut loc Congresul Ligii Culturale, care împlinea 40 de ani de activitate. Nicolae Iorga era pe atunci prim-ministrul României și coincidența face că în același an istoricul împlinea 60 de ani. Borna de hotar, opera sculptorului Ion Jalea (1887-1983), inaugurată la 13 septembrie 1931, amintește de fosta graniță care despărțea Focșanii în Focșanii Munteniei și Focșanii Moldovei.

Inscripția de pe placa monumentală spune: «Cetățenii Orașului Unirii Principatelor au ridicat acest semn de amintirea a unui trecut de credință biruitoare. În acest loc era odinioară Pichetul de graniță nr. 47, la hotarul Milcovului, care despărțea cele două țări surori Moldova și Țara Românească».

 „Monumentul este din piatră, în formă de trunchi de piramidă și este ornamentat pe cele patru laturi cu meplaturi din bronz care înfățișează stemele celor două Principate Române. Pe plăci de metal s-au gravat inscripțiile‟, potrivit unui articol semnat de Lelia Pavel, Aurora-Emilia Apostu, Dumitru Huțanu și Horia Dumitrescu.

Toate cele patru laturi ale bornei de hotar sunt inscripționate. Pe una dintre ele apar următoarele cuvinte ale cronicarului moldovean Grigore Ureche: „Rumânii, cîți se află lăcuitori la Țara ungurească și la Ardeal și la Maramoreșu, de la un loc sîntu cu moldovenii și cu toții de la Rîm se trag.‟ Pe o altă latură sunt trecute câteva versuri din „Hora unirii‟ semnată de poetul Vasile Alecsandri: „Hai să dăm mînă cu mînă/ Cei cu inima română,/ Să-nvîrtim hora frăției/ Pe pămîntul României!‟ Ce însemna unirea, în concepția marelui istoric Mihail Kogălniceanu? „Unirea domnilor, eu nu recunosc nimănui dreptul să zică că e actul său individual, proprietatea sa exclusivă: unirea e actul energic al întregii națiuni române.‟


*sursă text și foto