Biserica "Adormirea Maicii Domnului" (sec. XVII), comuna Bordești

Biserica Adormirea Maicii Domnului din localitatea Bordești, județul Vrancea, este o veche biserică brâncovenească de pe Valea Râmnei, aflată la nord de orașul Râmnicu Sărat. Datând de la sfarșitul secolului al XVII-lea, biserica din Bordești a fost declarată monument istoric. La această biserică se ajunge mergând pe drumul european 85, iar mai apoi pe drumul județean ce leagă între ele localitațile Dumbrăveni si Vintileasca, până la intersecția cu drumul comunal ce duce spre Bordești. Biserica brâncovenească se află in partea sudica a localitații.

Biserica din Bordești, zidită inițial ca mănăstire, a fost ctitorită între anii 1698-1699, de către căpitanul Mănăilă, dregător al Sfântului Constantin Brâncoveanu. Biserica mănăstirii, păstrată până astăzi, având hramul "Adormirea Maicii Domnului", iese in evidență atât prin arhitectura brâncoveneascâ, cât și prin pictura în fresca de pe pereții interiori, care poartă semnătura renumitului zugrav bisericesc Pârvu Mutu.

Mănăstirea din Bordești a avut o situație foarte bună pentru o vreme, însă în anul 1742 aceasta este închinată ca metoc Episcopiei Buzăului la 1742, până spre sfârșitul secolului al XVIII-lea, când este închinată Mănăstirii Babeni. Mai apoi, după secularizarea averilor manăstirești și retragerea călugărilor greci care populau mănăstirea, biserica mănăstirii devine biserică de mir pentru credincioșii din Bordești. 

Degradarea bisericii, determinată de cutremure și alunecări de teren, face ca biserica să fie părăsită definitiv în anul 1911. Mai apoi, biserica este declarată monument istoric prin decret regal, la 10 martie 1915, ca urmare a recomandărilor reprezentanților Comisiei Monumentelor Istorice.

Ansamblul monahal din Bordești este alcătuit dintr-o incintă poligonală cu o suprafață de aproximativ 1.200 de metri pătrați, împrejmuită de un zid de caramidă, si două corpuri de clădiri: unul pe latura vestică și unul in zona sudică a incintei. În mijlocul curții se află ridicată modest biserica. Biserica si stăreția, aceasta din urmă aflată în zona sudică a curții, alcătuiesc complexul monahal inițial, construit în epoca brâncovenească.

Cele două corpuri de clădiri monahale au fost delimitate planimetric in urma cercetărilor arheologice efectuate în campanii de săpături, în anii 1998,1999, 2000 si 2004. Clădirea stăreției este construită pe o pivniță, boltită, cu mai multe compartimentări. La rândul său, zidul de incintă este in stare de ruină.

Începand cu anul 1994, biserica brâncovenească din Bordești a fost integrată în programul național de restaurare. De atunci, a fost realizată consolidarea generală, a fost reconstruită turla bisericii și au fost curățate elementele de pietrărie. Biserica este zidită pe o fundație de plan treflat, cu pridvor deschis pe latura vestică. Sunt de remarcat coloanele sculptate dintre pronaos si naos, precum si fragmentele de pictură originală, realizate de Pârvu Mutu, pe la începutul secolului al XVIII-lea. Autoportretul lui Pârvu Mutu, realizat de acesta in canatul intrării în pronaos, a fost extras după anul 1960, ca și tabloul votiv, aflându-se astăzi la Muzeul de Artă al României.

Pârvu Mutu a trăit între anii 1657-1735, fiind unul dintre reprezentanții cei mai de seamă ai stilului brâncovenesc. Zugrav bisericesc și pictor de icoane, Pârvu Mutu s-a născut în data de 12 octombrie 1657, in localitatea Câmpulung, în familia preotului Ion Pârvulescu. După moartea mamei sale și a fraților săi, tânărul este luat de părintele Ion împreuna cu sine, la Mănăstirea Negru Voda. În decursul vieții sale, el va zugrăvi minunat biserici precum cele din Filipeștii de Pădure, Bordești, Măgureni, Lespezi, Robaia, Sinaia și Râmnicu Sărat. Adevarat creator de școală artistică, în epoca domnitorilor Șerban Cantacuzino și Constantin Brâncoveanu, zugravul Pârvu Mutu se impune prin desenul său remarcabil, coloritul variat și realismul compoziției.

Sursă text: crestinortodox.ro