Biserica de lemn ”Cuvioasa Paraschiva” (sec. XVII), comuna Ruginești

Lăcaş al unui fost Schit a cărui istorie se pierde în negura vremurilor, planul bisericii „Cuvioasa Paraschiva” din Rugineşti este inspirat din arhitectura vechilor edificii moldoveneşti de piatră din secolele XIV-XV, înaintea înfloririi artei bisericeşti din epoca ştefanină.

Lăcaşul a fost ridicat la cumpăna dintre sec. XVII-XVIII, în mijlocul codrilor de pe Valea Domoşiţei, nu departe de pădurile care în aceeaşi perioadă au format imensul domeniu al Mavrocordaţilor, administrat la începutul sec. XX de un enigmatic italian – Guido Gianetti, bunicul dinspre mamă al celebrului om de televiziune, Tudor Vornicu.

Că a fost lăcaş de rugăciune al unui Schit de călugări o dovedeşte modestia construcţiei şi faptul că abia mai târziu pereţii au fost pictaţi într-un stil vioi şi nuanţe puternice, elemente încă vizibile şi astăzi.

Privită când soarele coboară peste pădurile din Rugineşti, iar biserica este învăluită într-un halou misterios de lumină, am putea crede că avem în faţă biserica lui Bogdan I din Rădăuţi, datorită formei simple în formă de navă, cu acoperişul dintr-o bucată, cu spaţiul din interior plin de intimitate, în care cerul şi pământul se comprimă, iar odată intrat în biserică nu putem merge decât înainte, trecând prin peretele despărţitor dintre naos şi pronaos, element care creează un echilibru între laturile de est şi cele de vest ale lăcaşului.

Prin aspectul monolitic al arhitecturii, cu planul clasic de navă, biserica „Cuvioasa Paraschiva” din Ruginești amintește de biserica „Înălțarea Sfintei Cruci” din Horodnic de Jos, din județul Suceava, ridicată la 1717, cu diferența că la monumentul religios sucevean intrarea în lăcaș este pe latura de vest.

Neavând turlă, prin care lumina să pătrundă în lăcaş, constructorii au amenajat două ferestre pe latura de sud, pe unde lumina ajunge în naos. Trebuie remarcată măiestria meşterilor care au construit această biserică şi au acordat o atenţie deosebită detaliilor. Fiecare fereastră este o operă de artă, atât elementul de lemn, cât şi drugii gratiilor din fier forjat fiind realizaţi cu precizie de ceasornicar, oferind o notă de nobleţe acestui frumos şi bine proporţionat lăcaş de cult.

Biserica „Cuvioasa Paraschiva” nu se evidenţiază doar prin stilul inspirat din vechile biserici moldoveneşti, ci şi prin faptul că este unul din puţinele lăcaşuri de cult din Vrancea cu pictură interioară. Aceasta este realizată direct pe bârne, pe un strat de cretă, aşa cum întâlnim şi la biserica „Duminica Tuturor Sfinţilor” de la Mănăstirea Poiana Mărului.

Deşi este o biserică dintr-un îndepărtat sat de răzeşi din sudul Moldovei, pictura nu a fost lăsată la întâmplare, fiind opera unui zugrav priceput, cu certe noţiuni de iconografie. La Rugineşti nu avem pictură naivă aşa cum întâlnim la bisericile de lemn din Plopiş sau Deseşti, din Maramureş, monumente aflate în Patrimoniul UNESCO. Pictura de la Rugineşti este una care respectă erminia bizantină, zugravii neavând curajul să intervină asupra chipurilor sau locului unde aceste picturi sunt aşezate în registrele din biserică.

Întrucât lăcaşul este modest ca dimensiuni, iar pictura murală realizată la proporţii mari, în mod particular pe partea de nord, sfinţii de pe pereţi dau impresia că participă cu creştinii la serviciul divin, iar bolta pictată cu stele, situată la doar câţiva metri deasupra capetelor, creează senzaţia că cerul a coborât pe pământ.

Vivacitatea culorilor ne face să credem că pictura a fost realizată după ce biserica nu a mai fost lăcaş monahal, ci biserică de mir, la începutul secolului XIX. De altfel, pe una din icoanele împărăteşti se află inscripţionat anul 1813.

Această senzaţie este amplificată de catapeteazmă şi Altar. Forma clasică a dispunerii micilor icoane în registrele catapetezmei fac din această inovaţie bizantină din practica liturgică o adevărată lecţie de teologie, creştinul având în faţa ochilor marile personaje biblice, Evangheliştii, scene din viaţa Mântuitorului Hristos şi sfinţii care au schimbat lumea.

Impresionează prin măiestria formelor şi culoare icoanele împărăteşti de pe catapeteazmă. Tot în sfântul Altar - de formă poligonală, ca să permite o bună îmbunare a bârnelor - trebuie remarcată ingeniozitatea constructorilor care au realizat Sfânta Masă dintr-un trunchi de stejar, peste care lumina coboară din fereastra de pe latura de est. O particularitate o reprezintă prezenţa unei uşi pe latura de sud a Altarului, şi aceasta împodobită cu un ancadrament sobru şi bine proporţionat.

În ciuda vicisitudinilor suferite pe parcursul a peste 3 secole, a intervenţiilor neprofesioniste realizate în 1864, 1925 şi 1940, biserica „Cuvioasa Paraschiva” păstrează suficiente elemente de originalitate, din care nu lipsesc ancadramentele uşii de la intrare şi cele ale ferestrelor. De asemenea, este vizibilă perechea de brâuri din lemn (celebra funie) care înconjoară sfântul lăcaş la exterior.

Fiind o biserică unitară ca stil, acoperişul este omogen, prelungindu-se la exterior cu streşini generoase, totul încheiat în cuie lungi de lemn, ca la biserica „Cuvioasa Paraschiva” din Câmpuri, lăsate de constructor parcă pentru a fi admirate de cei care ajung în preajma lăcaşului.

Din punct de vedere arhitectonic, biserica „Cuvioasa Paraschiva” din Rugineşti este total diferită de biserica „Adormirea Maicii Domnului” din Lărgăşeni. Dacă lăcaşul din Lărgăşeni a fost construit de un înalt dregător domnesc, la jumătatea secolului XVIII, pentru a impresiona supuşii, la Rugineşti lăcaşul a fost construit cu un secol mai devreme, iniţial de călugări, apoi a fost biserică de mir, ca în cele din urmă să devină biserică de cimitir. Ambele sunt construcţii care ies din tiparul clasic al bisericilor de lemn din fostul judeţ Putna, actualul judeţ Vrancea şi meşterii care le-au construit s-au inspirat cu certitudine din arhitectura bisericilor de zid din nordul Moldovei.

Biserica „Cuvioasa Paraschiva” din Rugineşti este una din rarisimile construcţii religioase de lemn din Vrancea sfârşitului de secol XVII, fiind considerată una din cele mai vechi biserici de lemn din judeţ care a păstrat grosso modo acelaşi stil, deşi a suferit mai multe intervenţii de-a lungul timpului. Este reprezentativă pentru patrimoniul religios românesc şi printre puţinele biserici de lemn cu pictură interioară din Moldova.

Aceste caracteristici fac din biserica „Cuvioasa Paraschiva” din Rugineşti o comoară a artelor populare româneşti demnă de a figura în patrimoniul umanităţii.

Sursă text: Romeo-Valentin Muscă, Catedralele Vrancei (m.s.)
Sursă foto: