Despre
Comuna Vizantea-Livezi aparţine judeţului Vrancea în împărţirea teritorial-administrativă actuală dar este cunoscut că aceste plaiuri au făcut totdeauna parte din ţinutul sau judeţul Putnei, nume provenit de la numele apei ce-l străbate.
Vizantea se află la una din porţile de intrare a „Vrancei istorice” sau « Vrancea arhaica » cum denumesc sociologii regiunea Vrancei, partea muntoasă împreună cu depresiunea respectivă. Adjectivul arhaic sau istoric este referitor la structura socială si tipul proprietăţii ce s-a păstrat în satele acestor locuri. Faptul că aici a supravieţuit proprietatea în devălmăşie, iar satele formează o confederaţie de ocol, o „republică” cum spunea Dimitrie Cantemir în a sa „Descriptio Moldaviae” se explică prin condiţile de mediu şi climă. Brâul de munţi, care înconjoară depresiunea vrânceană, a servit localnicilor ca o fortăreaţă naturală, în care pătrunderea străinilor se putea face fie prin nord numai prin poteci înguste cunoscute doar de ciobanii transilvăneni sau de a lungul cursurilor de ape Putna, Şuşiţa, Vizăuţele, Milcovul, etc, blocate şi acestea în timpul iernii şi anotimpului ploios într-o vreme când sosele asfaltate sau pietruite nu existau ca în timpurile noastre. Ocupaţia păstoritului care predomină de-alungul vremurilor în Vrancea, constitue unul din elementele de bază în menţinerea formei primitive de organizare, caracteristice regiunii numită de sociologi „Vrancea istorică”, formă care a persistat în unele locuri pâna la jumătatea secolului XX.
*sursă text și foto
*sursă foto
*sursă video
Vizantea se află la una din porţile de intrare a „Vrancei istorice” sau « Vrancea arhaica » cum denumesc sociologii regiunea Vrancei, partea muntoasă împreună cu depresiunea respectivă. Adjectivul arhaic sau istoric este referitor la structura socială si tipul proprietăţii ce s-a păstrat în satele acestor locuri. Faptul că aici a supravieţuit proprietatea în devălmăşie, iar satele formează o confederaţie de ocol, o „republică” cum spunea Dimitrie Cantemir în a sa „Descriptio Moldaviae” se explică prin condiţile de mediu şi climă. Brâul de munţi, care înconjoară depresiunea vrânceană, a servit localnicilor ca o fortăreaţă naturală, în care pătrunderea străinilor se putea face fie prin nord numai prin poteci înguste cunoscute doar de ciobanii transilvăneni sau de a lungul cursurilor de ape Putna, Şuşiţa, Vizăuţele, Milcovul, etc, blocate şi acestea în timpul iernii şi anotimpului ploios într-o vreme când sosele asfaltate sau pietruite nu existau ca în timpurile noastre. Ocupaţia păstoritului care predomină de-alungul vremurilor în Vrancea, constitue unul din elementele de bază în menţinerea formei primitive de organizare, caracteristice regiunii numită de sociologi „Vrancea istorică”, formă care a persistat în unele locuri pâna la jumătatea secolului XX.
*sursă text și foto
*sursă foto
*sursă video
Photo Gallery
