Casă memorială

Conform legendei care circulă în ținut, numele ar veni de la Tudora Vrâncioaia, bătrâna care ar fi găzduit, ospătat și încurajat în casa ei pe domnitorul Moldovei, Ștefan cel Mare. Legenda spune că locuința bătrânei Tudora Vrâncioaia s-ar fi aflat pe teritoriul actual al comunei Bârsești, pe Dealul Dumbrava și atunci când Ștefan cel Mare rătăcea descurajat prin coclaurile munților, bătrâna româncă, vrednică și cu mare dragoste de neam, îi trimite pe cei șapte feciori ai ei (Bârsan, Bodea, Pavel, Negrilă, Spulber, Nistor și Spânea) să adune toți flăcăii ce păzeau oile pe plaiurile Vrancei. Mica ceată, luptând cu mult eroism, îl ajută pe Ștefan să-i înfrângă pe dușmani, iar domnitorul, drept răsplată, le dăruiește celor șapte feciori eroi cei șapte munți ai Vrancei pe care să-i stăpânească “din neam în neam”, fără vreun amestec și tulburare din partea cuiva. Vrâncenii susțin că marele voievod, pentru a întări această danie, ar fi dat vrâncenilor un uric, scris cu litere de aur pe piele de vițel, semnat și întărit cu pecetea domnească. Cei șapte feciori au întemeiat gospodării vrednice, formând adevărate sate cărora le-au dat numele lor: Bârsești, Bodești, Păulești, Negrilești, Spulber, Nistorești și Spinești. Sursă text: www.tara-vrancei.ro Sursă poze: CJ Vrancea și invrancea.ro

Casa care a aparţinut scriitorului Duiliu Zamfirescu din satul Faraoanele, comuna Vârteşcoiu, se află într-o zonă pitorească, de podgorie, fiind locul unde cunoscutul autor a scris opere literare extrem de valoroase. ”Când privea din balconul de sus (vedea – n.r.) podgoria toată, Odobeștii și Panciul la stânga, pe malurile Milcovului, ale Șușiței și ale Putnei; vedea în față orașul Focșani, gările de pe calea ferată, pădurile de pe ape, munții de peste Dunăre”, scria Duiliu Zamfirescu. Romanul surprinde imaginea de altădată a conacului ca fiind o casă ”așezată pe culmea dealului, în răscrucea vederilor”, înconjurată de vie plantată cu viță americană, cu varietăți selecte precum: cabernet sauvignon, chaselas rose, merlot, folle blanche. Duiliu Zamfirescu își adusese la Faraoanele caii pur sânge englez din Italia, de pe vremea când fusese detașat la Roma, pe care îi înhăma când inspecta viile familiei sau când se deplasa către Focșani.   Sursă text: justitiecurata.ro

Casa Memorială „Dumitru Pricop” este casa în care a văzut lumina zilei şi a crescut alături de fraţii săi, cel mai iubit poet vrâncean. Această gospodărie de răzeş a intrat în patrimoniul primăriei fiind achiziţionată cu bani din colectă publică în cadrul unui proiect căruia i s-a devotat în totalitate conferenţiar doctor Costică Neagu. De aici, de pe prispa casei,  au pornit gândurile sale spre lumea largă, aici, în ograda mică a visat, a aflat primele taine ale satului, mersul lucrurilor, de aici a pornit într-o zi spre lumea cea mare, poetul Dumitru Pricop.  Într-o odaie veche, sfioasă, stau în ramă, sub sticlă, înscrisuri personale, diverse obiecte care i-au aparţinut la un moment dat, de care s-a despărţit cu regret poate… Lucruri personale, cărţi, fotografii ale tinereţii fără bătrâneţe şi vieţii fără de moarte, ar putea povesti multe – dacă ar avea grai – despre poetul Dumitru Pricop şi despre liniştea care s-a aşternut peste toate…

În centrul satului Câmpuri, pe partea stângă a șoselei se află Casa Memorială „Ion Roată”. O casă simplă, țărănească, în care a locuit timp de mai mulți ani deputatul pontaș Ion Roată.   Casa a fost organizată muzeistic la 24 Ianuarie 1959, când s-au împlinit 100 de ani de la Unirea Principatelor Române. În interiorul încaperilor se află un mobilier țărănesc, obiecte gospodărești și personale ce i-au aparținut lui Ion Roată. De asemenea, sunt expuse fotografii și documente despre viața lui Ion Roată și lupta lui ca deputat în Divanul Ad-hoc al Moldovei. Gospodar de frunte al comunei Câmpuri, spirit drept și cinstit, dăruit cu o minte ascuțită, bun cunoscător al vieții și dorințelor țărănimii, Ion Roată a fost ales, în 1857, ca deputat în Divanul Ad-hoc al Moldovei. Acesta câștigă admirația și prietenia marilor oameni politici ai timpului: Mihail Kogălniceanu, Alexandru Ioan Cuza, Costache Negri, Anastasie Panu. La 5 Februarie 1859, vine la Focșani, unde are loc cunoscuta întâlnire cu domnitorul Alexandru Ioan Cuza. După Unire se implică în viața comunei, este ales în județul sătesc, militează pentru înființarea școlii în localitate, iar în anul 1878, Mihail Kogălniceanu îl decorează cu ordinul „Steaua României”. Tur virtual: https://muzeedelasat.ro/muzee/casa-memoriala-ion-roata/#turvirtual Surse poze: • Pe harta • Muzeul Vrancei

Alexandru Vlahuță s-a născut la 5 septembrie 1858 în satul Pleșești din fostul județ Tutova. Aici și-a petrecut scriitorul câțiva ani din viață, până în 1916, an în care, obligat de înaintarea frontului, se refugiază cu o parte din agoniseală la Bârlad. În scurtul răstimp al șederii lui Vlahuță la Dragosloveni, mulți dintre cei mai mari scriitori români dintre cele două războaie mondiale au fost oaspeți de seamă ai acestei case. În camere s-a reconstituit atmosfera specifică epocii: mobilier, cărți din biblioteca proprie, reviste ale vremii, câteva obiecte ce au aparținut scriitorului. Clădirea este construită în stil arhitectonic românesc, cu cerdac și pridvor, al cărui arhitect a fost Alexandru Clavel, având în trei părți perspectiva renumitelor podgorii vrâncene. Tur virtual: https://muzeedelasat.ro/muzee/muzeul-memorial-alexandru-vlahuta/#turvirtual