Mănăstirea Mușunoaiele
Mănăstirea Mușunoaiele

Mănăstirea Mușunoaiele

DJ205J, România

Despre

Mănăstirea Mușunoaiele este o mănăstire ortodoxă din județul Vrancea. Așezată în localitatea Fitionești, mănăstirea închinată Adormirii Maicii Domnului, a fost înființată în secolul al XVII-lea. Din localitatea Panciu se pornește spre comuna Fitionești, cale de unsprezece kilometri, apoi, alți optsprezece kilometri, pe un drum forestier.

În apropiere de mănăstire se află mormântul eroinei Ecaterina Teodoroiu și situl arheologic "Cetățuia Mănăstioara". Istoria recentă a acestei mănăstiri este impresionantă, ea fiind un simbol al rezistenței anticomuniste din Munții Vrancei. Astăzi, obștea monahală este alcătuită din câțiva călugări.

Mănăstirea Mușunoaiele se află așezată pe valea Zăbrăuțiului, în comuna Fitionești, nu departe de Mănăstirea Brazi. Prima așezare monahală este pusă în legătură cu sihaștrii din vechime, nevoitori în aceste păduri, care, din când în când, coborau la biserica, spre a primi Sfintele Taine.

Potrivit unor mărturii documentare, unii viețuitori ai Mănăstirii Brazi l-au rugat de mai multe ori pe mitropolitul Teodosie al II-lea, retras in mănăstirea lor, să ridice un schit pe valea Zăbrăuțiului, între anii 1675-1694. Cel care a pus temelia primului așezământ monahal, numit Mușunoaiele, a fost episcopul Lavrentie al Romanului, ucenic de seamă al Sfântului Teodosie de la Brazi. Acesta a înzestrat așezământul cu toate cele necesare vieții mănăstirești, obținând și unele scutiri de taxe pentru noul schit.

Prima biserică a Schitului Mușunoaiele a fost construită din lemn, fiind închinată Adormirii Maicii Domnului. Din pricina condițiilor meteorologice aspre, în numai un secol, bisericuța s-a dezafectat, nemaiputând fi folosită. În anul 1836, starețul Mănăstirii Brazi, care indruma duhovnicește și obștea acestui schit, a hotarât ridicarea unei noi biserici, tot din lemn. Construită între anii 1839-1840, noua bisericuță a fost sfințită în anul 1841.


Potrivit documentelor vremii, pe la anul 1945, în obștea Schitului Mușunoaiele se nevoiau în jur de treizeci de părinți călugări, iar averea schitului cuprindea șase clopote, alături de alte odoare sfinte, precum și podgorii și moșii.

În anul 1863, prin secularizarea averilor mănăstirești, făcută de domnitorul Alexandru Ioan Cuza, Schitul Mușunoaiele a fost sărăcit de toate avuțiile sale, iar călugării s-au împrăștiat, nemaiavând cele necesare traiului. Cei care au rămas însă în obște au început să prelucreze lemn, spre a putea întreține biserica.

În anul 1940, prin purtarea de grijă a ieromonahului Evghenie Hulea, starețul Schitului Mușunoaiele, locașul monahal a cunoscut o perioadă de renaștere. Pentru verticalitatea sa, în privința înșelării comuniste, părintele Evghenie Hulea a fost supranumit "Sfântul de la Mușunoaiele". Renumit duhovnic și îngrijitor al celor aflați în nevoi, părintele a atras asupra sa ura comuniștilor.

În anul 1949, pentru că a oferit hrană unui grup de soldați germani, care fugiseră din calea Armatei Roșii, părintele Evghenie a fost aruncat în temniță, vreme de cinci ani. Mai apoi, în anul 1958, el a fost închis din nou, vreme de alți patru ani. Părintele Evghenie a fost torturat până la moarte, trecând la cele veșnice în ziua de 23 octombrie 1962. Mai apoi, el a fost înmormântat în cimitirul din comuna Pufești, județul Vrancea.

În anul 1959, schitul de la Mușunoaiele a fost închis, de către comuniști. Începand cu anul 1980, starețul așezământului monahal a început repararea clădirilor rămase în picioare și refacerea obștii monahale. Imediat după anul 1989, el a pus bazele celui mai mare ansamblu monahal recent din Vrancea. Mănăstirea Mușunoaiele a fost redeschisă oficial în anul 1990.

Sursă text: crestinortodox.ro








Photo Gallery

Alte sugestii

Manastirea Soveja este o manastire ortodoxa din judetul Vrancea. Situata la intrare in statiunea Soveja, manastirea a fost construita ca semn al impacarii dintre domnitorii Matei Basarab si Vasile Lupu, motiv pentru care aceasta mai este cunoscuta si sub numele de "Dobromira", care inseamna "buna pace". Manastirea Soveja si Biserica Stelea, din Targoviste, au ramas in istoriografie drpet "pilda de impaciuire intre fratii moldoveni si munteni", semn in timp care a contribuit si la actul istoric al Unirii Principatelor Romane. Manastirea Soveja a fost construita de catre domnitorul Matei Basarab, intre anii 1640-1645, ca semn de multumire adusa lui Dumnezeu, pentru impacarea avuta cu domnitorul Vasile Lupu. Lucrarile au inceput in primavara anului 1645, iar in iarna aceluiasi an, biserica manastirii ctitorului muntean era gata, in timp ce domnul Vasile Lupu al Moldovei ridica Biserica Stelea, din Targoviste. Pisania veche a bisericii, din Manastirea Soveja, marturiseste: "Cu ajutorul lui Dumnezeu si cu porunca si cheltuiala preapacatosului rob al lui Dumnezeu Ioan Matei Basarab si Voievod a toata tara Ungrovlahiei si a sotiei noastre kneaghina Elena, s-a ridicat acest dumnezeiesc templu al Nasterii Domnului Dumnezeu si Mantuitorul nostru Iisus Hristos, afara din hotarele tarii noastre, in locul moldovenesc al Vrancei. Ziditu-s-a cu bunavoinţa si cu pogoramantul Domnitorului moldovenesc Ioan Vasile Voievod, in anul facerii lumii 6153 (1645)" Manastirea a fost inzestrata, de domnitorul ctitor, cu toate cele necesare (mosii, averi si obiecte bisericesti), pentru a se putea intretine singura. In jurul acestei manastiri, viata de sihastrie a continuat prin venirea calugarilor care se rugau, citeau Psaltirea si studiau. Calugarii care vietuiau in obstea acesteia, pe langa nevointele lor monahale, se ocupau si cu copierea cartilor bisericesti. In anul 1685, biserica manastirii a fost predata de catre talhari. Manastirea Soveja este inchinata Sfantului Mormant, de catre Constantin Mavrocordat. La sfarsitul secolului al XIX-lea, manastirea este transformata in biserica parohiala. Satul din apropiere, in care s-a nascut profesorul geograf Simion Mehedinti, a fost alaturi de manastire in toate nevoile acesteia. De-a lungul timpului, constructiile din incinta ansamblului Manastirii Soveja au suferit numeroase modificari, acestea fiind afectate de cutremure, mai ales de cutremurul din anul 1802. Ruine ale zidurilor si ale vechilor chilii se pot vedea si astazi. In anul 1846, in incinta acestei manastiri, a fost surghiunit revolutionarul pasoptist Alecu Russo, pentru unele aluzii nepotrivite, facute in piesa "Jignicerul Vadra sau Provincialul", prezentata la Teatrul National. Cu aceasta ocazie, in timpul surghiunului, el a descoperit si a cules cunoscuta balada populara "Miorita". Ansamblul monahal din Soveja este zidit in forma dreptunghiulara, fiind inconjurat de ziduri din piatra necioplita, cu o inaltime de doi metri si o grosime de jumatate de metru. In prezent, numai ruinele ramase pe alocuri mai amintesc de vechile chilii si de zidul inconjurator. In anul 1928, biserica a suportat o restaurare reusita a ceea ce se mai putea salva. Reparatiile efectuate dupa cutremurul din anul 1977 au redat bisericii forma arhitecturala initiala. Mai tarziu, s-a refacut clopotnita, s-a inlocuit invelitoarea de sindrila a bisericii cu tabla de cupru, a fost efectuata pictura, de catre Liliana Enache Dragomir, astfel incat, in ziua de 27 decembrie 2008, biserica manastirii a fost resfintita. Sursă text: crestinortodox.ro Sursă poze: invrancea.ro
Mănăstirea Soveja, DN2L, Soveja 627320, Romania
5.0 1 recenzie
Mănăstirea Dălhăuți este o mănăstire ortodoxă din România situată în comuna Cârligele, județul Vrancea (la circa 15 km vest de Focșani), aflată în episcopia Buzăului și Vrancei. Este renumită mai ales pentru icoana Maicii Domnului, făcătoare de minuni. A fost mănăstire de călugări de la întemeierea sa (secolul XV după unele surse) și pînă la desființarea prin decretul comunist nr. 410/1959. A fost reactivată în anul 1990, ca mănăstire de călugărițe. Sursă text: invrancea.ro
Cârligele 627266, Romania
Mănăstirea Mera este o mănăstire ortodoxa aflata pe malul stâng al văii Milcovului, in apropiere de satul Podul Mănăstirii, în comuna Mera, pe drumul județean Odobești-Andreiașu, în județul Vrancea. Manastirea Mera, aflata la numai 12 kilometri de orasul Odobesti si la aproape 25 de kilometri de municipiul Focsani, este clasata ca monument istoric, din punct de vedere istoric si arhitectural, ea fiind considerata drept cel mai valoros monument din judetul Vrancea. Complexul arhitectural din Mera dateaza inca din secolul al XVII-lea, el apartinand initial familiei boierului Motoc. Abia intre anii 1706-1707, fiul cel mai mare al lui Constantin Cantemir, anume Antioh, va ctitori un nou locas monahal, pe locul celui vechi. Aceasta manastire este singura ctitorie bisericeasca a familiei Cantemir. Sursă text : CrestinOrtodox.ro Sursă poze: ÎnVrancea
Mera 627200, Romania
Mănăstirea Lepșa este așezată pe malul râului Putna, în Munții Vrancei. Aflata în comuna Tulnici, județul Vrancea, mănăstirea se află la o distanță de 72 de kilometri de municipiul Focșani și la alți 105 kilometri de Brașov. Istoria monahismului în Mănăstirea Lepșa începe undeva pe la anul 1774, construcția actuala fiind făcută după anul 1929, când vechea mănăstire a fost distrusă de un incendiu. Biserica cea mare a Mănăstirii Lepșa este închinată Nașterii Maicii Domnului, iar paraclisul este închinat Sfintei Treimi. Biserica cea nouă, din zid, este închinată Izvorului Tămăduirii și Sfinților Arhangheli Mihail și Gavriil, iar paraclisul cel nou este închinat Sfântului Teodosie de la Brazi. Sursă text și poze: • ÎnVrancea.ro • #oanadima
DN2L, Lepșa 627369, Romania