Mănăstirea Lepșa

Schitul Muntioru este un schit ortodox aflat la altitudinea de 1.300 de metri, in Poiana Muntioru, la aproximativ sapte kilometri de localitatea Vintileasca, in judetul Vrancea.   Pentru a ajunge la acest schit, din Ramnicu Sarat se merge spre localitatea Buda, dupa care se trece prin localitatile Jitia, Vintileasca si Neculele. Din ultimul sat, pana la schit, se urca pe un drum forestier, pe valea parului Stejic. Poiana Muntioru este rezervatie naturala protejata inca din anul 2005.  Mai mult, rezervatia Muntioru face parte din Reteaua Ecologica Locala pentru Protectia Carnivorelor. Biserica schitului este inchinata Schimbarii la Fata.  Schitul Muntioru – Schimbarea la Fata Schitul Muntioru a fost intemeiat in anul 1999, de catre parintele protosinghel Macarie Besliu, din obstea Manastirii Poiana Marului, ajutat si de alti monahi din obste. Manastirea Poiana Marului se afla la mica distanta de Schitul Muntioru. Aceasta manastire a fost construita in anul 1730, de catre Sfantul Cuvios Vasile de la Poiana Marului, praznuit de Biserica Ortodoxa in data de 25 aprilie. Muntele numit odinioara “Monteoru”, adica “muntele de aur”, pentru zacamintele de aur ce s-au extras din acest loc, se afla la granita dintre Moldova si Muntenia. Se spune ca acest schit a fost construit in urma unei dorinte pe care Sfantul Voievod Stefan cel Mare a lasat-o prin testament. Traditia consemneaza dorinta Sfantului Stefan cel Mare de a zidi o manastire in poiana Monteoru, spre slava lui Dumnezeu, ca insemn de granita. Din pricina deselor razboaie pentru apararea tarii si a credintei stramosesti, acest lucru nu a mai putut fi dus la indeplinire. Biserica schitului, inchinata Schimbarii la Fata, a fost sfintita in data de 2 septembrie 2001, de catre fostul Episcop al Eparhiei Buzaului si Vrancei, Epifanie Norocel, insotit de slujitori de la centrul eparhial si de la bisericile din zona. Mai tarziu, in data de 6 august 2013, tot pe platoul Muntelui Monteoru – Muntioru, acelasi episcop a sfintit un paraclis inchinat Sfintilor Arhangheli Mihail si Gavriil, ctitorit tot de parintele Macarie. La ambele slujbe de sfintire au participat mii de credinciosi veniti din Vrancea, Buzau si Covasna, judete care se gasesc de-o parte si de alta a acestui munte. Intre timp, in jurul bisericii s-au construit un arhondaric si o trapeza, intr-o cladire lunga de treizeci de metri si lata de saisprezece metri, o casa arhiereasca, staretia si o clopotnita ce adaposteste doua clopote. Pentru hrana monahilor si a pelerinilor, in apropierea schitului s-au amenajat doua lacuri cu peste. Sursa text: crestinortodox.ro Sursa video (youtube): Radu Iftinoiu Sursă poze: https://www.facebook.com/schitulmuntioru/

Manastirea Soveja este o manastire ortodoxa din judetul Vrancea. Situata la intrare in statiunea Soveja, manastirea a fost construita ca semn al impacarii dintre domnitorii Matei Basarab si Vasile Lupu, motiv pentru care aceasta mai este cunoscuta si sub numele de "Dobromira", care inseamna "buna pace". Manastirea Soveja si Biserica Stelea, din Targoviste, au ramas in istoriografie drpet "pilda de impaciuire intre fratii moldoveni si munteni", semn in timp care a contribuit si la actul istoric al Unirii Principatelor Romane. Manastirea Soveja a fost construita de catre domnitorul Matei Basarab, intre anii 1640-1645, ca semn de multumire adusa lui Dumnezeu, pentru impacarea avuta cu domnitorul Vasile Lupu. Lucrarile au inceput in primavara anului 1645, iar in iarna aceluiasi an, biserica manastirii ctitorului muntean era gata, in timp ce domnul Vasile Lupu al Moldovei ridica Biserica Stelea, din Targoviste. Pisania veche a bisericii, din Manastirea Soveja, marturiseste: "Cu ajutorul lui Dumnezeu si cu porunca si cheltuiala preapacatosului rob al lui Dumnezeu Ioan Matei Basarab si Voievod a toata tara Ungrovlahiei si a sotiei noastre kneaghina Elena, s-a ridicat acest dumnezeiesc templu al Nasterii Domnului Dumnezeu si Mantuitorul nostru Iisus Hristos, afara din hotarele tarii noastre, in locul moldovenesc al Vrancei. Ziditu-s-a cu bunavoinţa si cu pogoramantul Domnitorului moldovenesc Ioan Vasile Voievod, in anul facerii lumii 6153 (1645)" Manastirea a fost inzestrata, de domnitorul ctitor, cu toate cele necesare (mosii, averi si obiecte bisericesti), pentru a se putea intretine singura. In jurul acestei manastiri, viata de sihastrie a continuat prin venirea calugarilor care se rugau, citeau Psaltirea si studiau. Calugarii care vietuiau in obstea acesteia, pe langa nevointele lor monahale, se ocupau si cu copierea cartilor bisericesti. In anul 1685, biserica manastirii a fost predata de catre talhari. Manastirea Soveja este inchinata Sfantului Mormant, de catre Constantin Mavrocordat. La sfarsitul secolului al XIX-lea, manastirea este transformata in biserica parohiala. Satul din apropiere, in care s-a nascut profesorul geograf Simion Mehedinti, a fost alaturi de manastire in toate nevoile acesteia. De-a lungul timpului, constructiile din incinta ansamblului Manastirii Soveja au suferit numeroase modificari, acestea fiind afectate de cutremure, mai ales de cutremurul din anul 1802. Ruine ale zidurilor si ale vechilor chilii se pot vedea si astazi. In anul 1846, in incinta acestei manastiri, a fost surghiunit revolutionarul pasoptist Alecu Russo, pentru unele aluzii nepotrivite, facute in piesa "Jignicerul Vadra sau Provincialul", prezentata la Teatrul National. Cu aceasta ocazie, in timpul surghiunului, el a descoperit si a cules cunoscuta balada populara "Miorita". Ansamblul monahal din Soveja este zidit in forma dreptunghiulara, fiind inconjurat de ziduri din piatra necioplita, cu o inaltime de doi metri si o grosime de jumatate de metru. In prezent, numai ruinele ramase pe alocuri mai amintesc de vechile chilii si de zidul inconjurator. In anul 1928, biserica a suportat o restaurare reusita a ceea ce se mai putea salva. Reparatiile efectuate dupa cutremurul din anul 1977 au redat bisericii forma arhitecturala initiala. Mai tarziu, s-a refacut clopotnita, s-a inlocuit invelitoarea de sindrila a bisericii cu tabla de cupru, a fost efectuata pictura, de catre Liliana Enache Dragomir, astfel incat, in ziua de 27 decembrie 2008, biserica manastirii a fost resfintita. Sursă text: crestinortodox.ro Sursă poze: invrancea.ro

Mănăstirea Dălhăuți este o mănăstire ortodoxă din România situată în comuna Cârligele, județul Vrancea (la circa 15 km vest de Focșani), aflată în episcopia Buzăului și Vrancei. Este renumită mai ales pentru icoana Maicii Domnului, făcătoare de minuni. A fost mănăstire de călugări de la întemeierea sa (secolul XV după unele surse) și pînă la desființarea prin decretul comunist nr. 410/1959. A fost reactivată în anul 1990, ca mănăstire de călugărițe. Sursă text: invrancea.ro

Mănăstirea Mera este o mănăstire ortodoxa aflata pe malul stâng al văii Milcovului, in apropiere de satul Podul Mănăstirii, în comuna Mera, pe drumul județean Odobești-Andreiașu, în județul Vrancea. Manastirea Mera, aflata la numai 12 kilometri de orasul Odobesti si la aproape 25 de kilometri de municipiul Focsani, este clasata ca monument istoric, din punct de vedere istoric si arhitectural, ea fiind considerata drept cel mai valoros monument din judetul Vrancea. Complexul arhitectural din Mera dateaza inca din secolul al XVII-lea, el apartinand initial familiei boierului Motoc. Abia intre anii 1706-1707, fiul cel mai mare al lui Constantin Cantemir, anume Antioh, va ctitori un nou locas monahal, pe locul celui vechi. Aceasta manastire este singura ctitorie bisericeasca a familiei Cantemir. Sursă text : CrestinOrtodox.ro Sursă poze: ÎnVrancea