Mănăstirea Trotușanu

Mănăstirea Trotușanu este menționată într-o diată din anul 1676, în care Mitropolitul Teodosie al II-lea al Moldovei amintește de „Schitul Trotușanu”. Schitul este desființat în anul 1959, biserica fiind redeschisă, ca mănăstire, în anul 1990. Acces: din Focșani, 18 km pe DN 2/E 85 până la Tișita; 12 km pe DJ 205F până la Panciu; 8 km pe DJ 205H până la Movilița, apoi încă 2 km până în satul Trotușanu. Hram: Izvorul Tămăduirii Sfântul Ierarh Nicolae Istoricul: Biserica schitului Trotoşanu este una dintre cele mai vechi aşezări monahale din Zătrăuţi, construită în partea de est a fostului sat Şoldeşti. Dar a fost atât de puţin cunoscută încât cele mai autorizate publicaţii plasează lăcaşul ca pe o construcţie a anilor 1809. Dar diata fostului mitropolit Teodosie care avea averi în aceste locuri, datată 1676, ne spune, – până a se ridică Schitul Trotoşanu, părţile de moşie le dăruie mănăstirii Bogdana. Construcţia schitului se prelungeşte în timp şi apoi ca ctitori asociaţi cămăraşul Zaharia, preot Duma şi preot Cochima din Focşani cu fiii lor Cristea şi Murguleţ care din 5 sept. 1678 dăruiesc schitului ce se face de Zaharia Cămăraş, partea lor de moşie din jumătatea satului Şoldeşti.Părţi de ocină ce s-au dat în seama lui Teodosie. Retragerea lui Murguleţ de la construirea schitului este confirmată de un document din 12 oct. 1689, când, pe patul de moarte, Murguleţ cere lui Teodosie să-l ierte şi să-l dezlege de blestem pentru necazurile ce le-a făcut… cu privire la biserica din Şoldeşti. Nu lipsesc nici contribuţii prin danii ale credincioşilor localnici în care se specifică în 1679… pentru pomenire. În anul 1695 Constantin Duca Voievod scuteşte Mănăstirea Trotoşanu de dajdii, iar un an mai târziu face acelaşi lucru şi Antioh Cantamir. Descriere: Biserica este o construcţie din zid, în formă de cruce, cu spaţiul repartizat în altar, naos, pronaos şi pridvor închis. Altarul este luminat de o fereastră din lemn, mare şi dublă, aşezată la răsărit, alta mică şi una mică la nord. La sud este anexată veştmântăria. Catapeteasma este din lemn sculptat. Naosul are absidele profunde şi se delimitează de pronaos prin doi stâlpi din lemn aşezaţi în mijlocul bisericii. Lumina o primeşte de la două ferestre mari, duble, aşezate una la sud, alta la nord, la fel şi pronaosul. Pe pronaos aproape de pridvor este o turlă înfundată mare, cu două etaje, în formă hexagonală, fără ferestre, acoperită cu tablă pusă în solzi de peşte. Pridvorul cu intrarea prin vest este luminat de două ferestre aşezate în stânga şi dreapta uşii. Uşa este din lemn, în două canaturi, străjuită de un grilaj de fier pus la exterior. Din pridvor în pronaos se intră tot pe o uşă de lemn în două canaturi, cu geamuri în partea superioară. Pardoseala este din scândură în altar, naos şi pronaos, de ciment în pridvor. Acoperişul bisericii este din tablă. Faţadele exterioare sunt simple cu un brâu în treimea superioară.
Sursă foto: https://invrancea.ro/manastirea-trotusanu-din-vrancea/
Sursa text : manastiriortodoxe.ro