Maricel Apostu
Maricel Apostu

Maricel Apostu

5.0 1 recenzie
Meșter popular

Despre

𝐌𝐞ș𝐭𝐞ș𝐮𝐠𝐮𝐥 𝐩𝐨𝐭𝐨𝐜𝐨𝐯𝐢𝐭𝐮𝐥𝐮𝐢, 𝐜𝐚 𝐩𝐚𝐫𝐭𝐞 𝐜𝐨𝐦𝐩𝐨𝐧𝐞𝐧𝐭ă 𝐚 𝐚𝐫𝐭𝐞𝐥𝐨𝐫 𝐟𝐢𝐞𝐫𝐮𝐥𝐮𝐢, 𝐚𝐫𝐞 𝐨 𝐭𝐫𝐚𝐝𝐢ț𝐢𝐞 𝐟𝐨𝐚𝐫𝐭𝐞 î𝐧𝐝𝐞𝐥𝐮𝐧𝐠𝐚𝐭ă 𝐩𝐞 𝐭𝐞𝐫𝐢𝐭𝐨𝐫𝐢𝐮𝐥 ță𝐫𝐢𝐢 𝐧𝐨𝐚𝐬𝐭𝐫𝐞, 𝐝𝐞𝐨𝐚𝐫𝐞𝐜𝐞 𝐞𝐬𝐭𝐞 𝐥𝐞𝐠𝐚𝐭 𝐝𝐞 𝐮𝐧𝐚 𝐝𝐢𝐧𝐭𝐫𝐞 î𝐧𝐝𝐞𝐥𝐞𝐭𝐧𝐢𝐜𝐢𝐫𝐢𝐥𝐞 𝐝𝐞 𝐛𝐚𝐳ă 𝐚𝐥𝐞 𝐩𝐨𝐩𝐨𝐫𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐫𝐨𝐦â𝐧, 𝐜𝐫𝐞ș𝐭𝐞𝐫𝐞𝐚 𝐚𝐧𝐢𝐦𝐚𝐥𝐞𝐥𝐨𝐫 ș𝐢, î𝐧 𝐚𝐜𝐞𝐬𝐭 𝐜𝐚𝐳 𝐬𝐩𝐞𝐜𝐢𝐟𝐢𝐜, 𝐚 𝐜𝐚𝐛𝐚𝐥𝐢𝐧𝐞𝐥𝐨𝐫.

𝐌𝐚𝐫𝐢𝐜𝐞𝐥 𝐀𝐩𝐨𝐬𝐭𝐮 𝐬-𝐚 𝐧ă𝐬𝐜𝐮𝐭 î𝐧 𝐜𝐨𝐦𝐮𝐧𝐚 𝐒𝐮𝐫𝐚𝐢𝐚 ș𝐢 𝐚 î𝐧𝐯ăț𝐚𝐭 𝐦𝐞𝐬𝐞𝐫𝐢𝐚 𝐝𝐞 𝐩𝐨𝐭𝐜𝐨𝐯𝐚𝐫 𝐝𝐞 𝐥𝐚 𝐛𝐮𝐧𝐢𝐜𝐮𝐥 𝐬ă𝐮, 𝐂𝐨𝐬𝐭𝐢𝐜ă 𝐀𝐩𝐨𝐬𝐭𝐮. Î𝐧 𝐩𝐫𝐞𝐳𝐞𝐧𝐭, 𝐦𝐞ș𝐭𝐞𝐫𝐮𝐥 𝐞𝐬𝐭𝐞 𝐚𝐣𝐮𝐭𝐚𝐭 î𝐧 𝐚𝐭𝐞𝐥𝐢𝐞𝐫 𝐝𝐞 𝐬𝐨ț𝐢𝐞, 𝐈𝐨𝐧𝐢𝐜𝐚 𝐀𝐩𝐨𝐬𝐭𝐮, 𝐜𝐚𝐫𝐞 𝐚 𝐫𝐞𝐧𝐮𝐧ț𝐚𝐭 𝐥𝐚 𝐦𝐞𝐬𝐞𝐫𝐢𝐚 𝐝𝐞 𝐜𝐨𝐧𝐟𝐞𝐜ț𝐢𝐨𝐧𝐞𝐫 𝐩𝐞𝐧𝐭𝐫𝐮 𝐚 𝐥𝐮𝐜𝐫𝐚 𝐜𝐮 𝐚𝐜𝐞𝐬𝐭𝐚.

𝐀𝐬𝐭ă𝐳𝐢 𝐥-𝐚𝐦 𝐠ă𝐬𝐢𝐭 𝐩𝐞 𝐌𝐚𝐫𝐢𝐜𝐞𝐥 𝐀𝐩𝐨𝐬𝐭𝐮 𝐜𝐮 𝐮𝐧 𝐬ă𝐭𝐞𝐚𝐧 𝐜𝐞 ş𝐢-𝐚 𝐚𝐝𝐮𝐬 𝐜𝐚𝐥𝐮𝐥 𝐥𝐚 𝐛ă𝐭𝐮𝐭 𝐩𝐨𝐭𝐜𝐨𝐚𝐯𝐞. 𝐌â𝐧𝐝𝐫𝐮 𝐜𝐚 𝐞𝐬𝐭𝐞 𝐟𝐢𝐥𝐦𝐚𝐭, 𝐩𝐨𝐭𝐜𝐨𝐯𝐚𝐫𝐮𝐥, 𝐚 î𝐧𝐜𝐞𝐩𝐮𝐭 𝐬ă 𝐧𝐞 𝐟𝐚𝐜ă 𝐨 𝐝𝐞𝐦𝐨𝐧𝐬𝐭𝐫𝐚ț𝐢𝐞 𝐝𝐞 𝐜𝐮𝐦 𝐬𝐞 𝐟𝐚𝐜 𝐩𝐨𝐭𝐜𝐨𝐚𝐯𝐞𝐥𝐞. 𝐀 𝐥𝐮𝐚𝐭 𝐜𝐮 𝐜𝐥𝐞ş𝐭𝐞𝐥𝐞 𝐝𝐞 𝐟𝐨𝐜, 𝐝𝐫𝐮𝐠𝐮𝐥 𝐝𝐞 𝐦𝐞𝐭𝐚𝐥 𝐝𝐢𝐧 𝐜𝐚𝐫𝐞 𝐚 𝐟ă𝐜𝐮𝐭 𝐩𝐨𝐭𝐜𝐨𝐚𝐯𝐚 𝐥-𝐚 î𝐧𝐫𝐨ş𝐢𝐭 𝐥𝐚 𝐟𝐨𝐫𝐣ă, 𝐚𝐩𝐨𝐢 𝐥-𝐚 𝐩𝐮𝐬 𝐝𝐢𝐫𝐞𝐜𝐭 𝐩𝐞 𝐧𝐢𝐜𝐨𝐯𝐚𝐥ă ş𝐢 𝐚 î𝐧𝐜𝐞𝐩𝐮𝐭 𝐬ă 𝐛𝐚𝐭ă, 𝐩â𝐧ă 𝐚 𝐢𝐞ş𝐢𝐭 𝐟𝐨𝐫𝐦𝐚 𝐩𝐨𝐭𝐜𝐨𝐚𝐯𝐞𝐢. 𝐏𝐨𝐭𝐜𝐨𝐯𝐚𝐫𝐮𝐥 𝐧𝐞 𝐬𝐩𝐮𝐧𝐞 𝐜ă: 𝑨 𝒇𝒊 𝒑𝒐𝒕𝒄𝒐𝒗𝒂𝒓 𝒆𝒔𝒕𝒆 𝒑𝒐𝒂𝒕𝒆 𝒖𝒏𝒂 𝒅𝒊𝒏𝒕𝒓𝒆 𝒄𝒆𝒍𝒆 𝒎𝒂𝒊 𝒅𝒖𝒓𝒆 𝒎𝒆𝒔𝒆𝒓𝒊𝒊, î𝒏𝒔ă 𝒆𝒂 î𝒎𝒃𝒊𝒏ă 𝒑𝒖𝒕𝒆𝒓𝒆𝒂 𝒄𝒖 𝒅𝒓𝒂𝒈𝒐𝒔𝒕𝒆𝒂 𝒅𝒆 𝒄𝒂𝒊.  Î𝐧 𝐚𝐟𝐚𝐫ă 𝐝𝐞 𝐩𝐨𝐭𝐜𝐨𝐯𝐢𝐭𝐮𝐥 𝐜𝐚𝐢𝐥𝐨𝐫, 𝐦𝐞ș𝐭𝐞𝐫𝐮𝐥 𝐫𝐞𝐩𝐚𝐫ă 𝐬𝐚𝐮 𝐜𝐨𝐧𝐟𝐞𝐜ț𝐢𝐨𝐧𝐞𝐚𝐳ă 𝐭𝐨𝐩𝐨𝐚𝐫𝐞, 𝐬𝐞𝐜𝐮𝐫𝐢, 𝐥𝐞𝐦𝐧ă𝐫𝐢𝐚 𝐜ă𝐫𝐮ț𝐞𝐥𝐨𝐫 ș𝐢 𝐝𝐢𝐟𝐞𝐫𝐢𝐭𝐞 𝐮𝐧𝐞𝐥𝐭𝐞 𝐟𝐨𝐥𝐨𝐬𝐢𝐭𝐞 î𝐧 𝐚𝐠𝐫𝐢𝐜𝐮𝐥𝐭𝐮𝐫ă. 
𝐀ș𝐚𝐝𝐚𝐫, 𝐌𝐚𝐫𝐢𝐜𝐞𝐥 𝐀𝐩𝐨𝐬𝐭𝐮 𝐞𝐬𝐭𝐞 𝐫𝐞𝐧𝐮𝐦𝐢𝐭 𝐩𝐞𝐧𝐭𝐫𝐮 î𝐧𝐝𝐞𝐥𝐞𝐭𝐧𝐢𝐜𝐢𝐫𝐞𝐚 𝐬𝐚, 𝐟𝐢𝐢𝐧𝐝 𝐬𝐢𝐧𝐠𝐮𝐫𝐮𝐥 𝐟𝐢𝐞𝐫𝐚𝐫-𝐩𝐨𝐭𝐜𝐨𝐯𝐚𝐫 𝐝𝐢𝐧 𝐜𝐨𝐦𝐮𝐧𝐚 𝐒𝐮𝐫𝐚𝐢𝐚 ș𝐢 𝐮𝐧𝐚 𝐝𝐢𝐧𝐭𝐫𝐞 𝐝𝐨𝐫𝐢𝐧ț𝐞𝐥𝐞 𝐬𝐚𝐥𝐞 𝐜𝐞𝐥𝐞 𝐦𝐚𝐢 𝐦𝐚𝐫𝐢 𝐞𝐬𝐭𝐞 𝐜𝐚 𝐚𝐜𝐞𝐬𝐭 𝐦𝐞ș𝐭𝐞ș𝐮𝐠 𝐬ă 𝐚𝐢𝐛ă 𝐜𝐨𝐧𝐭𝐢𝐧𝐮𝐢𝐭𝐚𝐭𝐞, 𝐩𝐫𝐢𝐧 𝐢𝐧𝐭𝐞𝐫𝐦𝐞𝐝𝐢𝐮𝐥 𝐭𝐢𝐧𝐞𝐫𝐢𝐥𝐨𝐫 𝐩𝐞 𝐜𝐚𝐫𝐞 î𝐧𝐜𝐞𝐚𝐫𝐜ă 𝐬ă î𝐢 𝐚𝐭𝐫𝐚𝐠ă 𝐬𝐩𝐫𝐞 𝐚𝐜𝐞𝐚𝐬𝐭ă 𝐨𝐜𝐮𝐩𝐚ț𝐢𝐞.

*sursa
𝐌𝐢𝐡𝐚𝐞𝐥𝐚 𝐏𝐚𝐧ă, 𝐂ă𝐭ă𝐥𝐢𝐧 𝐕𝐥ă𝐝𝐞𝐬𝐜𝐮
 𝐂ă𝐭ă𝐥𝐢𝐧𝐚 𝐂𝐨𝐫𝐚

Photo Gallery

Alte sugestii

Meșter popular
Vasile Darie este instrumentist (fluier) la Şcoala Populară de Artă, secţie a Centrului Cultural Vrancea. Domnul Vasile Darie este un autentic păstrător al tradiţiilor populare româneşti, învăţând de la tatăl său arta interpretării la fluier. La rândul său, duce mai departe tradiţia, cu multă pasiune, alături de elevii Şcolii Populare de Artă. Sursă foto și text : https://www.centrulculturalvrancea.ro/
Meșter popular
Floarea Țăpor este o țesătoare apreciată, mai ales pentru capacitatea sa de a recompune străvechiul repertoriu de motive tradiționale românești asupra scoarțelor pe care le confecționează cu multă migală. Lâna pe care o folosește este vopsită natural.  S-a născut în 13 septembrie 1962 în comuna Jitia, Județul Vrancea. A început ucenicia în familie unde a și învățat de mică secretele țesutului și nu s-a sfiit să parcurgă cu răbdare fiecare etapă, îmbogățindu-și permanent experiența în acest meșteșug. Premii: 2016 Premiul I, 2017 Premiul I, 2018 Premiul II, Expoziţia Naţională de Meşteşuguri Tradiţionale Pavel Terţiu, Focşani; 2015 Premiul III, 2016 Premiul III; Mențiune 2017; Expoziţia - Concurs de Artă Tradiţională cu Tematică Pascală De la Psalmi și Icoane la Sfânta Scriptură și Muzică Sacră, Secțiunea țesături populare (scoarțe), Focşani; 2016 Premiul I, 2017 Mențiune, 2018 Premiul III, Expoziţia - Concurs de Artă Tradiţională cu Tematică Pascală De la Psalmi și Icoane la Sfânta Scriptură și Muzică Sacră, Secțiunea - Ouă încondeiate, Focșani; Premiul I 2012, Premiul II2017 Premiul II, 2018 Premiul III, 2019 Premiul I, Expoziţia – Concurs de Artă Tradiţională Tradiţii pascale la români, Secțiunea Păretare (scoarțe) Crângul Petreşti; Participări festivaluri/expoziţii: Expoziţia Naţională de Meşteşuguri Tradiţionale Pavel Terţiu, Focşani; Expoziţia - Concurs de Artă Tradiţională cu Tematică Pascală De la Psalmi și Icoane la Sfânta Scriptură și Muzică Sacră, Focşani; Atelierele de Meşteşuguri Tradiţionale Îndeletniciri Tradiţionale, Focşani; Târgul Naţional al Meşterilor Populari, Focşani.   Sursă text, foto:  https://www.centrulculturalvrancea.ro/
Jitia 627185, Romania
Meșter popular
Este meșteșugar în domeniul prelucrării metalelor și moștenește tradiția de la bunicul și tatăl său, dar este și un autodidact veritabil, cu noțiuni profunde de filosofie. Cu barba lungă și alura de monah, Gheorghe Timiraș este singurul meșter autentic care prelucrează manual fierul vechi, la foc și folosind ca instrumente doar ciocanul și nicovala. Sursă foto și text : https://www.centrulculturalvrancea.ro/
Câmpineanca 627055, Romania
Meșter popular
Țica Geană a învățat tainele țesutului încă din copilărie, devenind unul din meșterii țesutului tradițional românesc. Așa cum în familia ei arta țesutului s-a transmis din generație în generație, acum meșterul împărtășește cunoștințele cu 12 fete dornice să ducă tradiția mai departe. Aceasta povestește că şi-a început ucenicia la 8 ani, pe când toate femeile din sat aveau un război de ţesut la loc de cinste în casă: „Aveam un război de ţesut pe prispă, unul în salon şi unul în bucătăria de iarnă. Bunica şi mama mea ţeseau pânză, toată casa se îmbrăca cu pânza ţesută în război, aşa erau timpurile. De mică îmi plăcea să reproduc desenele sau modelele pe care le cosea bunica și mama. Eram tot timpul cu spiritul treaz și cu dorința năvalnică de a crea și eu mai mult, mai bine.” Ţica Geană coase ii, ţese păretare în două ițe, catrințe, bete, brâie, pieptare din lână și năframe din borangic. Desenează cu suveica figuri geometrice și vegetale (păsări încadrate în pătrate, motivul cetinii, drugi), cârlige şi semnul crucii pe iile cu altiță, cu chirușcă, cu fir metalic alb sau auriu, colorate natural cu fir negru sau galben de bumbac. Meștera din Soveja are un adevărat cult pentru războiul de țesut din casă, vechi și el mai bine de 100 de ani, la care a țesut bunica, mama de la care a preluat ștafeta. Participări/concursuri: 2010, Tradiţii pascale la români – expoziţie – concurs  de meşteşuguri populare - secţia de etnografie a Muzeului Vrancea, Crângul Petreşti. 2019, participarea doamnei Geană Ţica la filmări Ziarul de Vrancea, despre confecţionarea iei tradiţionale şi despre Tradiţii şi obiceiuri de Buna-Vestire în Vrancea. Premii: clasa Ţesături (scoarţe) populare, Soveja, Premiul I 2017; Premiul III 2010, Expoziţie de icoane, ouă încondeiate şi artǎ popularǎ De la psalmi şi icoane la Sfânta Scriptură şi Muzica sacră, Promenada Mall, Focşani. Premiul III 2012, Premiul II 2013 Premiul III 2014, Premiul I 2016, Premiul III 2017, Premiul II 2018, Premiul I 2019, Expoziţia – Concurs de Artă Tradiţională Tradiţii pascale la români, Secțiunea Păretare (scoarțe) Crângul Petreşti; Premiul II 2011, Premiul III 2012, Premiul II 2013, Premiul I 2014, Premiul I 2015, Premiul III 2016, Mențiune 2018, Concursul Național de Artă Tradițională Pavel Terțiu, Secțiunea Păretare.  Sursă foto și text : https://www.centrulculturalvrancea.ro/
Soveja 627320, Romania
Meșter popular
Șerban Terțiu confecționează măști din piele și din lemn, așa cum a învățat de la tatăl său Pavel Terțiu, meșter popular premiat în 1970 de către Uniunea Artiștilor Plastici din România. Măștile confecționate de meșter sunt puse în valoare și de grupul de dansatori din Nereja la interpretarea dansului popular funebru „Chipărușul”. Șerban Terțiu s-a născut în 19 februarie 1955 în comuna Nereja. În prezent este considerat printre cei mai importanți creatori de măști populare din țară. În anul 2018 a fost declarat de către Ministerul Culturii și Identității Naționale, Comisia Națională pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial UNESCO „Tezaur Uman Viu”. Participări/concursuri: 1988-2005, Muzeul Satului și Muzeul Țăranului Român București, Brașov, Sibiu, Pitești, Constanța, Oradea, Cluj, Focșani, Timișoara, Târgoviște, Iași; 1999-2003, Tabăra de creație Vara pe uliță, Muzeul Satului, București;); 2004,  Expoziții personale în cadrul târgurilor meșterilor populari, organizate de către Ministerul Culturii în orașele: Sibiu, București, Constanța, Timișoara, Iași, Brașov, Pitești; participă cu elevii clasei de Măști populare la Olimpiada Națională a Meșteșugurilor Populare de la Sibiu și obține Premiul I; 2005, Expoziții personale în cadrul târgurilor meșterilor populari, organizate de către Ministerul Culturii în orașele: Brașov, Constanța, Iași, Timișoara, Sibiu, București, Pitești; Premiul I – Expoziția – concurs de artă tradițională, Focșani; 2007. A participat de-a lungul timpului la toate târgurile de artă populară din județ; 2018, Lyon, Franța – Expoziția Forumului Cooperării Descentralizate Româno-Francez, Grecia, Bulgaria; 2019 Cehia.   Sursă foto și text : https://www.centrulculturalvrancea.ro/
Nereju, Romania
Meșter popular
Meșterul popular din Bârsești, județul Vrancea este născută și crescută în tradiția țesutului. A învățat din primii ani de viață să coasă și să țese la război. Lucrează păretare (scoarțe), coase cu mâna, împletește lâna și o vopsește folosind vopsea obținută din plante tinctoriale. Firele pe care le folosește sunt colorate natural prin metode tradiționale cu vopsea din coji de nucă, frunze de arin, de ceapă, soc, dude și altele. Participări/concursuri: Expoziţie de icoane, ouă încondeiate şi artǎ popularǎ - De la psalmi şi icoane la Sfânta Scriptură şi Muzica sacră, Focşani, Secțiunea Ţesături populare (scoarţe) - Premiul II 2012;, Premiul II 2013; Secțiunea Ouă încondeiate – Mențiune 2015, Premiul II 2017; Secțiunea Ouă încondeiate Festivalul Naţional Tineri meşteşugari, ed.I, Alba Iulia – Premiul al III-lea - Ţesături populare; 2007 – 2013, Diplomă de participare – Proiectul Vrancea- cultură, tradiţie şi folclor, din cadrul Programului Operaţional Regional; 2012, Expoziţia de artă populară Dragobete, Galeriile C.J.P.C.T.A.M. Vrancea; Tradiţii pascale la români – expoziţie – concurs  de meşteşuguri populare - secţia de etnografie a Muzeului Vrancea, Crângul Petreşti. Premii obţinute de elevii şcolii: clasa Ţesături (scoarţe) populare, Bârseşti – Premiul I 2012; Premiul I; 2013, Premiul II 2014, Premiul II 2016, Premiul II 2017, Premiul III 2018, Premiul I 2019; Atelierele de Meşteşuguri Tradiţionale Îndeletniciri Tradiţionale, ediţia a V-a, Crângul Petreşti; Expoziţia-Concurs Naţional de Meşteşuguri Tradiţionale a Şcolilor Populare de Arte şi Meserii Pavel Terţiu, Galeriile de Artă din Focşani, Secţiunea Ţesături populare(scoarţe) - Premiul II 2012; Mențiune 2013; Premiul II 2014; Premiul III; 2015; Mențiune 2016, Premiul II 2017, 2018 Lyon, Franţa – Participare la Expoziţia Forumului Cooperării Descentralizate Româno-Francez.    Sursă foto și text: https://www.centrulculturalvrancea.ro/
Bârsești 627020, Romania
Meșter popular
Pavel Lupașc (1964) din Nereju, judeţul Vrancea este unul dintre meşterii de seamă din Țara Vrancei. Confecţionează instrumente de suflat, obiecte de cult religioase şi măşti populare. Foloseşte lemn precum salcie, arin sau tei pentru a confecţiona obiectele de cult, iar pentru instrumentele de suflat foloseşte: lemn de prun, frasin, cireş. Pentru măşti foloseşte lemn de salcie, arin şi plop, dar şi blană, coarne și boabe de fasole (pentru dinţi). Acesta învaţă tainele meşteşugului tradiţional, de la socrul său, vestitul meşter din Nereju, Pavel Caba, cunoscut pentru realizarea de instrumente populare şi sculpturi în lemn, având astfel șansa de a îşi expune creaţiile la muzee din întreaga ţară, acolo unde socrul său este renumit: „Pentru prima dată, am mers alături de socrul meu, Pavel Caba, la o expoziţie a meşterilor populari, organizată la Muzeul Satului din Bucureşti. Mi-am prezentat măştile, care spre bucuria mea, au fost foarte apreciate şi astfel am început să fiu contactat şi de alte muzee.”, spune meșterul. Talentul şi însuşirea unor cunoştinţe nu au fost însă suficiente pentru ca meşterul Pavel Lupașc să ajungă la performanţele din prezent. Un rol hotărâtor l-au avut pasiunea (care l-a îndemnat să lucreze aproape zilnic) şi spiritul întreprinzător necesar pentru a se impune într-o piaţă a obiectelor de artă populară aflată într-o continuă dinamică. Din anul 2007 este artist plastic, la secţia externă de Artă Populară, specialitatea Instrumente populare, măşti populare şi sculptură populară religioasă din cadrul Serviciului Şcolii Populare de Artă din Focşani. Meșterul își dorește ca tinerii pe care îi pregătește acum, să promoveze la rândul lor tradiţiile şi să devină meşteri populari consacraţi. De-a lungul timpului a participat la numeroase târguri şi expoziţii, în cadrul cărora instrumentele populare şi măştile create cu multă migală şi pasiune au fost extrem de apreciate. Participări/concursuri: 1990, participă constant la diferite expoziţii de artă populară, organizate în Bucureşti - Muzeul Satului, Sibiu - Muzeul Astra, Galaţi, Brăila, Constanţa, Suceava, Iaşi, Botoşani, Chişinău; a participat la târgurile meşterilor populari de la Focşani, Sibiu, Iaşi, Muzeul Satului şi Muzeul Ţãranului Român – Bucureşti; 2018, Lyon, Franţa – Expoziţia Forumului Cooperării Descentralizate Româno-Francez. Premii individuale cu elevii clasei: Premiul I şi Premiul al II-lea la Expoziţiile de Artă Populară organizate de către Muzeul Astra din Sibiu; Premiul al III-lea şi Menţiune - Concursul de artă tradiţională; 2007, secţia Instrumente populare, Premiul al II- lea, secţia Măşti populare; Premiul al III-lea şi Menţiune – secţia instrumente populare şi Premiul al III-lea, secţia Măşti populare la Concursul Naţional de Artă Tradiţională Pavel Terţiu, ediţia 2007; Premiul I şi Premiul al II-lea, secţia Instrumente populare – Olimpiada Naţională a Meşteşugurilor tradiţionale, Sibiu; 2007, Premiul I şi Premiul al II-lea, secţia Crestături populare şi Premiul al lII- lea, secţia Instrumente populare la Concursul de artă tradiţională, ediţia 2008. Totodată a făcut cunoscute tradiţiile româneşti şi în spaţiul european, mai exact în Spania, participând la realizarea unui film, în colaborare cu binecunoscutul Emil Hurezeanu. „Înainte ca România să adere la Uniunea Europeană, am primit propunerea de a juca într-un film în care erau prezentate diferenţiat tradiţiile şi modul în care un meşter popular este susţinut de comunitate într-o ţară membră UE şi una care nu era integrată încă. A fost o experienţă inedita”, povesteşte meșterul. Sursă foto și text : https://www.centrulculturalvrancea.ro/
Nereju, Romania