Vintilă Lăduncă
Vintilă Lăduncă

Vintilă Lăduncă

Meșter popular

Despre

Ș𝐭𝐢𝐚ț𝐢 𝐜ă î𝐧 𝐬𝐚𝐭𝐮𝐥 𝐆ă𝐠𝐞ș𝐭𝐢, 𝐜𝐨𝐦𝐮𝐧𝐚 𝐁𝐨𝐥𝐨𝐭𝐞ș𝐭𝐢 𝐥𝐞𝐦𝐧𝐮𝐥 ș𝐢 𝐩𝐢𝐚𝐭𝐫𝐚 𝐚𝐮 𝐜ă𝐩ă𝐭𝐚𝐭 𝐨 𝐯𝐚𝐥𝐨𝐚𝐫𝐞 𝐝𝐞𝐨𝐬𝐞𝐛𝐢𝐭ă, 𝐝𝐚𝐭𝐨𝐫𝐢𝐭ă 𝐥𝐮𝐢 𝐕𝐢𝐧𝐭𝐢𝐥ă 𝐋ă𝐝𝐮𝐧𝐜ă?
𝐕𝐢𝐧𝐭𝐢𝐥ă 𝐋ă𝐝𝐮𝐧𝐜ă 𝐬𝐚𝐮 𝐕𝐚𝐥𝐢 𝐜𝐮𝐦 î𝐢 𝐬𝐩𝐮𝐧 𝐥𝐨𝐜𝐚𝐥𝐢𝐧𝐜𝐢𝐢 ș𝐢-𝐚 𝐝𝐞𝐬𝐜𝐨𝐩𝐞𝐫𝐢𝐭 𝐩𝐚𝐬𝐢𝐮𝐧𝐞𝐚 𝐩𝐞𝐧𝐭𝐫𝐮 𝐬𝐜𝐮𝐥𝐩𝐭𝐮𝐫ă 𝐚𝐜𝐮𝐦 𝐝𝐨𝐢 𝐚𝐧𝐢, î𝐧 𝐦𝐨𝐦𝐞𝐧𝐭𝐮𝐥 î𝐧 𝐜𝐚𝐫𝐞 𝐚 î𝐧𝐜𝐞𝐩𝐮𝐭 𝐩𝐚𝐧𝐝𝐞𝐦𝐢𝐚, 𝐚𝐬𝐭𝐟𝐞𝐥 î𝐧𝐜â𝐭 𝐳𝐢𝐥𝐞𝐥𝐞 𝐩𝐞𝐭𝐫𝐞𝐜𝐮𝐭𝐞 î𝐧 𝐜𝐚𝐬ă 𝐥-𝐚𝐮 𝐟ă𝐜𝐮𝐭 𝐬ă 𝐜𝐫𝐞𝐞𝐳𝐞 𝐨𝐛𝐢𝐞𝐜𝐭𝐞 𝐮𝐧𝐢𝐜𝐞 ș𝐢 𝐝𝐞 𝐨 𝐟𝐫𝐮𝐦𝐮𝐬𝐞ț𝐞 𝐚𝐩𝐚𝐫𝐭𝐞. 𝐀𝐜𝐞𝐬𝐭𝐚 𝐬-𝐚 𝐝𝐞𝐜𝐥𝐚𝐫𝐚𝐭 𝐚𝐮𝐭𝐨𝐝𝐢𝐝𝐚𝐜𝐭, î𝐧𝐭𝐫𝐮𝐜â𝐭 𝐭𝐨𝐭 𝐜𝐞𝐞𝐚 𝐜𝐞 𝐫𝐞𝐚𝐥𝐢𝐳𝐞𝐚𝐳ă 𝐞𝐬𝐭𝐞 𝐝𝐚𝐭𝐨𝐫𝐢𝐭ă 𝐭𝐚𝐥𝐞𝐧𝐭𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐧𝐚𝐭𝐢𝐯 𝐩𝐞 𝐜𝐚𝐫𝐞 𝐧𝐮 ș𝐭𝐢𝐚 𝐜ă î𝐥 𝐚𝐫𝐞 𝐩â𝐧ă 𝐜â𝐧𝐝 𝐚 î𝐧𝐜𝐞𝐩𝐮𝐭 𝐬ă 𝐬𝐜𝐮𝐥𝐩𝐭𝐞𝐳𝐞. 𝐀 î𝐧𝐯ăț𝐚𝐭 𝐬𝐢𝐧𝐠𝐮𝐫 𝐬ă 𝐜𝐢𝐨𝐩𝐥𝐞𝐚𝐬𝐜ă î𝐧 𝐥𝐞𝐦𝐧 ș𝐢 𝐩𝐢𝐚𝐭𝐫ă ș𝐢 𝐬ă 𝐬𝐞 𝐝𝐨𝐜𝐮𝐦𝐞𝐧𝐭𝐞𝐳𝐞 î𝐧 𝐩𝐫𝐢𝐯𝐢𝐧ț𝐚 𝐞𝐬𝐞𝐧ț𝐞𝐢 𝐩𝐞 𝐜𝐚𝐫𝐞 𝐭𝐫𝐞𝐛𝐮𝐢𝐞 𝐬ă 𝐨 𝐚𝐢𝐛ă 𝐥𝐞𝐦𝐧𝐮𝐥.  Î𝐧 𝐜𝐞𝐞𝐚 𝐜𝐞 𝐩𝐫𝐢𝐯𝐞ș𝐭𝐞 𝐩𝐢𝐚𝐭𝐫𝐚, 𝐧𝐞-𝐚 𝐦ă𝐫𝐭𝐮𝐫𝐢𝐬𝐢𝐭 𝐜ă 𝐞𝐥 𝐬𝐞 𝐝𝐮𝐜𝐞 𝐩𝐞 𝐦𝐚𝐥𝐮𝐥 𝐫â𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐬ă 𝐜𝐚𝐮𝐭𝐞 𝐩𝐢𝐞𝐭𝐫𝐞 ș𝐢 𝐜ă 𝐝𝐢𝐧𝐭𝐨𝐭𝐝𝐞𝐚𝐮𝐧𝐚 𝐚 𝐟𝐨𝐬𝐭 𝐚𝐭𝐫𝐚𝐬 𝐬𝐚 𝐥𝐞 𝐚𝐧𝐚𝐥𝐢𝐳𝐞𝐳𝐞 𝐟𝐨𝐫𝐦𝐚 ș𝐢 𝐬𝐭𝐫𝐮𝐜𝐭𝐮𝐫𝐚 𝐩𝐞𝐧𝐭𝐫𝐮 𝐚 𝐥𝐞 𝐩𝐮𝐭𝐞𝐚 𝐮𝐥𝐭𝐞𝐫𝐢𝐨𝐫 ș𝐥𝐞𝐟𝐮𝐢 ș𝐢 𝐭𝐫𝐚𝐧𝐬𝐟𝐨𝐫𝐦𝐚 î𝐧 𝐝𝐢𝐟𝐞𝐫𝐢𝐭𝐞 𝐨𝐛𝐢𝐞𝐜𝐭𝐞 𝐚𝐫𝐭𝐢𝐳𝐚𝐧𝐚𝐥𝐞.
𝐃𝐞 𝐚𝐬𝐞𝐦𝐞𝐧𝐞𝐚, 𝐕𝐢𝐧𝐭𝐢𝐥ă 𝐋ă𝐝𝐮𝐧𝐜ă 𝐧𝐞-𝐚 𝐚𝐭𝐫𝐚𝐬 𝐚𝐭𝐞𝐧ț𝐢𝐚 𝐩𝐫𝐢𝐧 𝐬𝐞𝐫𝐢𝐨𝐳𝐢𝐭𝐚𝐭𝐞𝐚 𝐩𝐫𝐨𝐟𝐞𝐬𝐢𝐨𝐧𝐚𝐥ă, 𝐩𝐫𝐢𝐧 𝐨𝐫𝐢𝐠𝐢𝐧𝐚𝐥𝐢𝐭𝐚𝐭𝐞𝐚 𝐝𝐢𝐬𝐜𝐮𝐫𝐬𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐬ă𝐮 ș𝐢 𝐩𝐫𝐢𝐧 𝐬𝐭ă𝐫𝐮𝐢𝐧ţ𝐚 𝐜𝐮 𝐜𝐚𝐫𝐞 𝐚 𝐜ă𝐮𝐭𝐚𝐭 𝐦𝐢𝐣𝐥𝐨𝐚𝐜𝐞 𝐜𝐚𝐫𝐞 𝐬ă-𝐢 𝐢𝐧𝐝𝐢𝐯𝐢𝐝𝐮𝐚𝐥𝐢𝐳𝐞𝐳𝐞 𝐜𝐫𝐞𝐚ţ𝐢𝐢𝐥𝐞. 𝐌𝐚𝐧𝐢𝐟𝐞𝐬𝐭â𝐧𝐝 î𝐧ţ𝐞𝐥𝐞𝐠𝐞𝐫𝐞 ş𝐢 𝐫𝐞𝐬𝐩𝐞𝐜𝐭 𝐩𝐞𝐧𝐭𝐫𝐮 𝐦𝐚𝐭𝐞𝐫𝐢𝐚𝐥𝐞𝐥𝐞 î𝐧 𝐜𝐚𝐫𝐞 ş𝐢-𝐚 𝐫𝐞𝐚𝐥𝐢𝐳𝐚𝐭 𝐜𝐫𝐞𝐚ț𝐢𝐢𝐥𝐞, 𝐕𝐢𝐧𝐭𝐢𝐥ă 𝐥𝐞-𝐚 𝐜𝐞𝐫𝐜𝐞𝐭𝐚𝐭 𝐜𝐮 𝐚𝐭𝐞𝐧ţ𝐢𝐞, 𝐥𝐞-𝐚 𝐬𝐭𝐮𝐝𝐢𝐚𝐭 𝐬𝐭𝐫𝐮𝐜𝐭𝐮𝐫𝐚 𝐚 ş𝐭𝐢𝐮𝐭 𝐬ă 𝐥𝐞 𝐞𝐱𝐩𝐥𝐨𝐚𝐭𝐞𝐳𝐞 𝐜𝐚𝐥𝐢𝐭ăţ𝐢𝐥𝐞 ş𝐢 𝐝𝐞𝐟𝐞𝐜𝐭𝐞𝐥𝐞, 𝐝𝐚𝐫 𝐦𝐚𝐢 𝐩𝐫𝐞𝐬𝐮𝐬 𝐝𝐞 𝐭𝐨𝐚𝐭𝐞 𝐚 ş𝐭𝐢𝐮𝐭 𝐬ă 𝐥𝐞 𝐢𝐚 î𝐧 𝐬𝐭ă𝐩â𝐧𝐢𝐫𝐞 ş𝐢 𝐬ă 𝐥𝐞 𝐝𝐨𝐦𝐢𝐧𝐞. 𝐅𝐨𝐥𝐨𝐬𝐢𝐧𝐝𝐮-𝐥𝐞 𝐩𝐨𝐭𝐞𝐧ţ𝐢𝐚𝐥𝐮𝐥 𝐞𝐱𝐩𝐫𝐞𝐬𝐢𝐯 𝐥𝐞-𝐚 𝐝𝐚𝐭 𝐟𝐨𝐫𝐦𝐞𝐥𝐞 𝐝𝐨𝐫𝐢𝐭𝐞 𝐝𝐞 𝐞𝐥. 𝐍𝐮 𝐬-𝐚 î𝐧𝐝𝐞𝐩ă𝐫𝐭𝐚𝐭 î𝐧 𝐠𝐞𝐧𝐞𝐫𝐚𝐥 𝐝𝐞 𝐟𝐢𝐠𝐮𝐫𝐚𝐭𝐢𝐯, 𝐝𝐚𝐫 𝐮𝐧𝐞𝐨𝐫𝐢 𝐩𝐥ă𝐬𝐦𝐮𝐢𝐫𝐢𝐥𝐞 𝐬𝐚𝐥𝐞 𝐚𝐮 𝐥𝐮𝐚𝐭 ş𝐢 𝐟𝐨𝐫𝐦𝐞 𝐦𝐚𝐢 𝐚𝐛𝐬𝐭𝐫𝐚𝐜𝐭𝐞, 𝐟ă𝐫ă 𝐚 𝐟𝐢 𝐬ă𝐫ă𝐜𝐢𝐭𝐞 î𝐧𝐬ă 𝐝𝐞 𝐜𝐨𝐧ţ𝐢𝐧𝐮𝐭𝐮𝐥 𝐢𝐝𝐞𝐚𝐭𝐢𝐜. 𝐒𝐜𝐮𝐥𝐩𝐭𝐮𝐫𝐢𝐥𝐞 𝐬𝐚𝐥𝐞 𝐫𝐞𝐮ş𝐞𝐬𝐜 î𝐧𝐭𝐨𝐭𝐝𝐞𝐚𝐮𝐧𝐚 𝐬ă 𝐜𝐨𝐦𝐮𝐧𝐢𝐜𝐞 𝐮𝐧 𝐦𝐞𝐬𝐚𝐣, 𝐬ă 𝐞𝐦𝐨ţ𝐢𝐨𝐧𝐞𝐳𝐞 ş𝐢 𝐬ă 𝐜𝐨𝐧𝐯𝐢𝐧𝐠ă. Î𝐧 𝐥𝐮𝐜𝐫ă𝐫𝐢𝐥𝐞 𝐬𝐚𝐥𝐞 î𝐧𝐭â𝐥𝐧𝐢𝐦 𝐬𝐮𝐩𝐫𝐚𝐟𝐞ţ𝐞 𝐝𝐞 𝐦𝐚𝐫𝐞 𝐟𝐢𝐧𝐞ţ𝐞, ş𝐥𝐞𝐟𝐮𝐢𝐭𝐞 𝐩â𝐧ă 𝐥𝐚 𝐩𝐞𝐫𝐟𝐞𝐜ţ𝐢𝐮𝐧𝐞, 𝐚𝐥𝐭𝐞𝐫𝐧â𝐧𝐝 𝐜𝐮 𝐚𝐥𝐭𝐞𝐥𝐞 𝐯𝐢𝐛𝐫𝐚𝐧𝐭𝐞 𝐬𝐚𝐮 𝐜𝐮 𝐮𝐧𝐞𝐥𝐞 𝐜𝐚𝐫𝐞 𝐩𝐨𝐚𝐫𝐭ă î𝐧 𝐦𝐨𝐝 𝐞𝐯𝐢𝐝𝐞𝐧𝐭 𝐮𝐫𝐦𝐞𝐥𝐞 𝐝ă𝐥ţ𝐢𝐢. 𝐃𝐞 𝐦𝐮𝐥𝐭𝐞 𝐨𝐫𝐢 𝐕𝐢𝐧𝐭𝐢𝐥ă 𝐬𝐩𝐚𝐫𝐠𝐞 𝐛𝐥𝐨𝐜𝐮𝐥 𝐝𝐞 𝐩𝐢𝐚𝐭𝐫ă 𝐬𝐚𝐮 𝐭𝐫𝐮𝐧𝐜𝐡𝐢𝐮𝐥 𝐝𝐞 𝐜𝐨𝐩𝐚𝐜, 𝐝𝐮𝐩ă 𝐜𝐮𝐦 î𝐢 𝐝𝐢𝐜𝐭𝐞𝐚𝐳ă 𝐜𝐨𝐦𝐩𝐨𝐳𝐢ţ𝐢𝐚 ș𝐢 𝐦𝐢𝐧𝐭𝐞𝐚, 𝐨𝐛ţ𝐢𝐧â𝐧𝐝 𝐨 𝐫𝐢𝐭𝐦𝐢𝐜ă 𝐚 𝐩𝐥𝐢𝐧𝐮𝐫𝐢𝐥𝐨𝐫 ş𝐢 𝐠𝐨𝐥𝐮𝐫𝐢𝐥𝐨𝐫. 
𝐀ș𝐚𝐝𝐚𝐫, 𝐩𝐮𝐭𝐞𝐦 𝐬𝐩𝐮𝐧𝐞 𝐜ă 𝐕𝐢𝐧𝐭𝐢𝐥ă 𝐋ă𝐝𝐮𝐧𝐜ă 𝐞𝐬𝐭𝐞 𝐦â𝐧𝐝𝐫𝐮 𝐝𝐞 𝐜𝐞𝐞𝐚 𝐜𝐞 𝐚 𝐫𝐞𝐚𝐥𝐢𝐳𝐚𝐭 𝐩â𝐧ă î𝐧 𝐩𝐫𝐞𝐳𝐞𝐧𝐭 ș𝐢 𝐛𝐮𝐜𝐮𝐫𝐨𝐬 𝐭𝐨𝐭𝐨𝐝𝐚𝐭ă 𝐜ă ș𝐢-𝐚 𝐝𝐞𝐬𝐜𝐨𝐩𝐞𝐫𝐢𝐭 𝐚𝐜𝐞𝐬𝐭 𝐭𝐚𝐥𝐞𝐧𝐭, 𝐚𝐥 𝐬𝐜𝐮𝐥𝐩𝐭𝐮𝐫𝐢𝐢 î𝐧 𝐥𝐞𝐦𝐧 ș𝐢 𝐩𝐢𝐚𝐭𝐫ă 𝐜𝐚𝐫𝐞 î𝐢 𝐚𝐝𝐮𝐜𝐞 𝐨 î𝐦𝐩𝐥𝐢𝐧𝐢𝐫𝐞 𝐬𝐮𝐟𝐥𝐞𝐭𝐞𝐚𝐬𝐜ă. 

Sursă foto, text: https://www.facebook.com/vrancea.centrul.cultural
Sursă video : https://www.facebook.com/invrancea.ro

Video

Alte sugestii

Meșter popular
Vasile Darie este instrumentist (fluier) la Şcoala Populară de Artă, secţie a Centrului Cultural Vrancea. Domnul Vasile Darie este un autentic păstrător al tradiţiilor populare româneşti, învăţând de la tatăl său arta interpretării la fluier. La rândul său, duce mai departe tradiţia, cu multă pasiune, alături de elevii Şcolii Populare de Artă. Sursă foto și text : https://www.centrulculturalvrancea.ro/
Meșter popular
Floarea Țăpor este o țesătoare apreciată, mai ales pentru capacitatea sa de a recompune străvechiul repertoriu de motive tradiționale românești asupra scoarțelor pe care le confecționează cu multă migală. Lâna pe care o folosește este vopsită natural.  S-a născut în 13 septembrie 1962 în comuna Jitia, Județul Vrancea. A început ucenicia în familie unde a și învățat de mică secretele țesutului și nu s-a sfiit să parcurgă cu răbdare fiecare etapă, îmbogățindu-și permanent experiența în acest meșteșug. Premii: 2016 Premiul I, 2017 Premiul I, 2018 Premiul II, Expoziţia Naţională de Meşteşuguri Tradiţionale Pavel Terţiu, Focşani; 2015 Premiul III, 2016 Premiul III; Mențiune 2017; Expoziţia - Concurs de Artă Tradiţională cu Tematică Pascală De la Psalmi și Icoane la Sfânta Scriptură și Muzică Sacră, Secțiunea țesături populare (scoarțe), Focşani; 2016 Premiul I, 2017 Mențiune, 2018 Premiul III, Expoziţia - Concurs de Artă Tradiţională cu Tematică Pascală De la Psalmi și Icoane la Sfânta Scriptură și Muzică Sacră, Secțiunea - Ouă încondeiate, Focșani; Premiul I 2012, Premiul II2017 Premiul II, 2018 Premiul III, 2019 Premiul I, Expoziţia – Concurs de Artă Tradiţională Tradiţii pascale la români, Secțiunea Păretare (scoarțe) Crângul Petreşti; Participări festivaluri/expoziţii: Expoziţia Naţională de Meşteşuguri Tradiţionale Pavel Terţiu, Focşani; Expoziţia - Concurs de Artă Tradiţională cu Tematică Pascală De la Psalmi și Icoane la Sfânta Scriptură și Muzică Sacră, Focşani; Atelierele de Meşteşuguri Tradiţionale Îndeletniciri Tradiţionale, Focşani; Târgul Naţional al Meşterilor Populari, Focşani.   Sursă text, foto:  https://www.centrulculturalvrancea.ro/
Jitia 627185, Romania
Meșter popular
Este meșteșugar în domeniul prelucrării metalelor și moștenește tradiția de la bunicul și tatăl său, dar este și un autodidact veritabil, cu noțiuni profunde de filosofie. Cu barba lungă și alura de monah, Gheorghe Timiraș este singurul meșter autentic care prelucrează manual fierul vechi, la foc și folosind ca instrumente doar ciocanul și nicovala. Sursă foto și text : https://www.centrulculturalvrancea.ro/
Câmpineanca 627055, Romania
Meșter popular
Țica Geană a învățat tainele țesutului încă din copilărie, devenind unul din meșterii țesutului tradițional românesc. Așa cum în familia ei arta țesutului s-a transmis din generație în generație, acum meșterul împărtășește cunoștințele cu 12 fete dornice să ducă tradiția mai departe. Aceasta povestește că şi-a început ucenicia la 8 ani, pe când toate femeile din sat aveau un război de ţesut la loc de cinste în casă: „Aveam un război de ţesut pe prispă, unul în salon şi unul în bucătăria de iarnă. Bunica şi mama mea ţeseau pânză, toată casa se îmbrăca cu pânza ţesută în război, aşa erau timpurile. De mică îmi plăcea să reproduc desenele sau modelele pe care le cosea bunica și mama. Eram tot timpul cu spiritul treaz și cu dorința năvalnică de a crea și eu mai mult, mai bine.” Ţica Geană coase ii, ţese păretare în două ițe, catrințe, bete, brâie, pieptare din lână și năframe din borangic. Desenează cu suveica figuri geometrice și vegetale (păsări încadrate în pătrate, motivul cetinii, drugi), cârlige şi semnul crucii pe iile cu altiță, cu chirușcă, cu fir metalic alb sau auriu, colorate natural cu fir negru sau galben de bumbac. Meștera din Soveja are un adevărat cult pentru războiul de țesut din casă, vechi și el mai bine de 100 de ani, la care a țesut bunica, mama de la care a preluat ștafeta. Participări/concursuri: 2010, Tradiţii pascale la români – expoziţie – concurs  de meşteşuguri populare - secţia de etnografie a Muzeului Vrancea, Crângul Petreşti. 2019, participarea doamnei Geană Ţica la filmări Ziarul de Vrancea, despre confecţionarea iei tradiţionale şi despre Tradiţii şi obiceiuri de Buna-Vestire în Vrancea. Premii: clasa Ţesături (scoarţe) populare, Soveja, Premiul I 2017; Premiul III 2010, Expoziţie de icoane, ouă încondeiate şi artǎ popularǎ De la psalmi şi icoane la Sfânta Scriptură şi Muzica sacră, Promenada Mall, Focşani. Premiul III 2012, Premiul II 2013 Premiul III 2014, Premiul I 2016, Premiul III 2017, Premiul II 2018, Premiul I 2019, Expoziţia – Concurs de Artă Tradiţională Tradiţii pascale la români, Secțiunea Păretare (scoarțe) Crângul Petreşti; Premiul II 2011, Premiul III 2012, Premiul II 2013, Premiul I 2014, Premiul I 2015, Premiul III 2016, Mențiune 2018, Concursul Național de Artă Tradițională Pavel Terțiu, Secțiunea Păretare.  Sursă foto și text : https://www.centrulculturalvrancea.ro/
Soveja 627320, Romania
Meșter popular
Șerban Terțiu confecționează măști din piele și din lemn, așa cum a învățat de la tatăl său Pavel Terțiu, meșter popular premiat în 1970 de către Uniunea Artiștilor Plastici din România. Măștile confecționate de meșter sunt puse în valoare și de grupul de dansatori din Nereja la interpretarea dansului popular funebru „Chipărușul”. Șerban Terțiu s-a născut în 19 februarie 1955 în comuna Nereja. În prezent este considerat printre cei mai importanți creatori de măști populare din țară. În anul 2018 a fost declarat de către Ministerul Culturii și Identității Naționale, Comisia Națională pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial UNESCO „Tezaur Uman Viu”. Participări/concursuri: 1988-2005, Muzeul Satului și Muzeul Țăranului Român București, Brașov, Sibiu, Pitești, Constanța, Oradea, Cluj, Focșani, Timișoara, Târgoviște, Iași; 1999-2003, Tabăra de creație Vara pe uliță, Muzeul Satului, București;); 2004,  Expoziții personale în cadrul târgurilor meșterilor populari, organizate de către Ministerul Culturii în orașele: Sibiu, București, Constanța, Timișoara, Iași, Brașov, Pitești; participă cu elevii clasei de Măști populare la Olimpiada Națională a Meșteșugurilor Populare de la Sibiu și obține Premiul I; 2005, Expoziții personale în cadrul târgurilor meșterilor populari, organizate de către Ministerul Culturii în orașele: Brașov, Constanța, Iași, Timișoara, Sibiu, București, Pitești; Premiul I – Expoziția – concurs de artă tradițională, Focșani; 2007. A participat de-a lungul timpului la toate târgurile de artă populară din județ; 2018, Lyon, Franța – Expoziția Forumului Cooperării Descentralizate Româno-Francez, Grecia, Bulgaria; 2019 Cehia.   Sursă foto și text : https://www.centrulculturalvrancea.ro/
Nereju, Romania
Meșter popular
Meșterul popular din Bârsești, județul Vrancea este născută și crescută în tradiția țesutului. A învățat din primii ani de viață să coasă și să țese la război. Lucrează păretare (scoarțe), coase cu mâna, împletește lâna și o vopsește folosind vopsea obținută din plante tinctoriale. Firele pe care le folosește sunt colorate natural prin metode tradiționale cu vopsea din coji de nucă, frunze de arin, de ceapă, soc, dude și altele. Participări/concursuri: Expoziţie de icoane, ouă încondeiate şi artǎ popularǎ - De la psalmi şi icoane la Sfânta Scriptură şi Muzica sacră, Focşani, Secțiunea Ţesături populare (scoarţe) - Premiul II 2012;, Premiul II 2013; Secțiunea Ouă încondeiate – Mențiune 2015, Premiul II 2017; Secțiunea Ouă încondeiate Festivalul Naţional Tineri meşteşugari, ed.I, Alba Iulia – Premiul al III-lea - Ţesături populare; 2007 – 2013, Diplomă de participare – Proiectul Vrancea- cultură, tradiţie şi folclor, din cadrul Programului Operaţional Regional; 2012, Expoziţia de artă populară Dragobete, Galeriile C.J.P.C.T.A.M. Vrancea; Tradiţii pascale la români – expoziţie – concurs  de meşteşuguri populare - secţia de etnografie a Muzeului Vrancea, Crângul Petreşti. Premii obţinute de elevii şcolii: clasa Ţesături (scoarţe) populare, Bârseşti – Premiul I 2012; Premiul I; 2013, Premiul II 2014, Premiul II 2016, Premiul II 2017, Premiul III 2018, Premiul I 2019; Atelierele de Meşteşuguri Tradiţionale Îndeletniciri Tradiţionale, ediţia a V-a, Crângul Petreşti; Expoziţia-Concurs Naţional de Meşteşuguri Tradiţionale a Şcolilor Populare de Arte şi Meserii Pavel Terţiu, Galeriile de Artă din Focşani, Secţiunea Ţesături populare(scoarţe) - Premiul II 2012; Mențiune 2013; Premiul II 2014; Premiul III; 2015; Mențiune 2016, Premiul II 2017, 2018 Lyon, Franţa – Participare la Expoziţia Forumului Cooperării Descentralizate Româno-Francez.    Sursă foto și text: https://www.centrulculturalvrancea.ro/
Bârsești 627020, Romania
Meșter popular
Pavel Lupașc (1964) din Nereju, judeţul Vrancea este unul dintre meşterii de seamă din Țara Vrancei. Confecţionează instrumente de suflat, obiecte de cult religioase şi măşti populare. Foloseşte lemn precum salcie, arin sau tei pentru a confecţiona obiectele de cult, iar pentru instrumentele de suflat foloseşte: lemn de prun, frasin, cireş. Pentru măşti foloseşte lemn de salcie, arin şi plop, dar şi blană, coarne și boabe de fasole (pentru dinţi). Acesta învaţă tainele meşteşugului tradiţional, de la socrul său, vestitul meşter din Nereju, Pavel Caba, cunoscut pentru realizarea de instrumente populare şi sculpturi în lemn, având astfel șansa de a îşi expune creaţiile la muzee din întreaga ţară, acolo unde socrul său este renumit: „Pentru prima dată, am mers alături de socrul meu, Pavel Caba, la o expoziţie a meşterilor populari, organizată la Muzeul Satului din Bucureşti. Mi-am prezentat măştile, care spre bucuria mea, au fost foarte apreciate şi astfel am început să fiu contactat şi de alte muzee.”, spune meșterul. Talentul şi însuşirea unor cunoştinţe nu au fost însă suficiente pentru ca meşterul Pavel Lupașc să ajungă la performanţele din prezent. Un rol hotărâtor l-au avut pasiunea (care l-a îndemnat să lucreze aproape zilnic) şi spiritul întreprinzător necesar pentru a se impune într-o piaţă a obiectelor de artă populară aflată într-o continuă dinamică. Din anul 2007 este artist plastic, la secţia externă de Artă Populară, specialitatea Instrumente populare, măşti populare şi sculptură populară religioasă din cadrul Serviciului Şcolii Populare de Artă din Focşani. Meșterul își dorește ca tinerii pe care îi pregătește acum, să promoveze la rândul lor tradiţiile şi să devină meşteri populari consacraţi. De-a lungul timpului a participat la numeroase târguri şi expoziţii, în cadrul cărora instrumentele populare şi măştile create cu multă migală şi pasiune au fost extrem de apreciate. Participări/concursuri: 1990, participă constant la diferite expoziţii de artă populară, organizate în Bucureşti - Muzeul Satului, Sibiu - Muzeul Astra, Galaţi, Brăila, Constanţa, Suceava, Iaşi, Botoşani, Chişinău; a participat la târgurile meşterilor populari de la Focşani, Sibiu, Iaşi, Muzeul Satului şi Muzeul Ţãranului Român – Bucureşti; 2018, Lyon, Franţa – Expoziţia Forumului Cooperării Descentralizate Româno-Francez. Premii individuale cu elevii clasei: Premiul I şi Premiul al II-lea la Expoziţiile de Artă Populară organizate de către Muzeul Astra din Sibiu; Premiul al III-lea şi Menţiune - Concursul de artă tradiţională; 2007, secţia Instrumente populare, Premiul al II- lea, secţia Măşti populare; Premiul al III-lea şi Menţiune – secţia instrumente populare şi Premiul al III-lea, secţia Măşti populare la Concursul Naţional de Artă Tradiţională Pavel Terţiu, ediţia 2007; Premiul I şi Premiul al II-lea, secţia Instrumente populare – Olimpiada Naţională a Meşteşugurilor tradiţionale, Sibiu; 2007, Premiul I şi Premiul al II-lea, secţia Crestături populare şi Premiul al lII- lea, secţia Instrumente populare la Concursul de artă tradiţională, ediţia 2008. Totodată a făcut cunoscute tradiţiile româneşti şi în spaţiul european, mai exact în Spania, participând la realizarea unui film, în colaborare cu binecunoscutul Emil Hurezeanu. „Înainte ca România să adere la Uniunea Europeană, am primit propunerea de a juca într-un film în care erau prezentate diferenţiat tradiţiile şi modul în care un meşter popular este susţinut de comunitate într-o ţară membră UE şi una care nu era integrată încă. A fost o experienţă inedita”, povesteşte meșterul. Sursă foto și text : https://www.centrulculturalvrancea.ro/
Nereju, Romania