Secția de Etnografie din Crângul Petrești
Muzeu
Telefon
Despre
Ca parte componentă a Muzeului Vrancei, Secția de Etnografie a fost deschisă oficial în anul 1977, apărând ca o necesitate culturală de cea mai mare importanță pentru păstrarea și punerea în valoare a patrimoniului etnografic al județului Vrancea. Amplasată în cadrul natural al pădurii Petrești, secția în aer liber a Muzeului Vrancei cuprinde 73 de construcții autentice grupate în 32 de complexe cu peste 6.000 de obiecte diferite. Muzeul este structurat pe două mari sectoare: al instalațiilor tehnice țărănești și al gospodăriilor și construcțiilor de interes public.
Zona montană ( Țara Vrancei ) este reprezentată prin casa monocelulară de la Bârsești ( 1855) și casele din Tulnici ( începutul secolului al XIX-lea ), Vrâncioaia ( sfârșitul secolului al XVIII – lea), Năruja (1880), Nereju (1780), precum și de construcțiile de interes public cum sunt Primăria din Năruja (secolul al XIX-lea) și Școala din Sahastru ( comuna Nereju, sfârșitul secolului al XIX-lea). Gospodăriile din satul Verdea, comuna Răcoasa (1851), Câmpuri
(începutul secolului al XIX-lea) și Soveja (1910) sunt specifice pentru Valea Șușiței.
(începutul secolului al XIX-lea) și Soveja (1910) sunt specifice pentru Valea Șușiței.
Zona de deal este reprezentată prin case și crame precum : casa de la Vărsătura, comuna Jariștea (sfârșitul secolului al XIX-lea), crama de la Cotești (datată printr-o inscripție pe zăvor în anul 1859), Hanul de la Odobești (sfârșitul secolului al XIX-lea), care descriu zona podgoriilor Odobești și Cotești.
Zonă etnografică distinctă, Valea Râmnicului, este reprezentată în muzeul nostru de case și gospodării din Chiojdeni (secolul XX), Dumbrăveni (secolul XX), cu o cramă monument din satul Cândești (1836) și Dumitrești (sfârșitul secolului al XIX-lea).
Zona de șes este reprezentată în cadrul Secției de Etnografie a Muzeului Vrancei prin gospodăriile de la Vulturu (începutul secolului XX), Suraia (1890), sat Obilești- comuna Tătăranu (a doua jumătate a secolului al XIX-lea) și Călimănești (secolul al XIX-lea).
Sectorul instalațiilor tehnice țărănești ilustrează tehnologia prelucrării produselor cerealiere prin instalațiile de măcinat (morile cu roată orizontală sau cu ,, titirez” și cele cu roată verticală prevăzută cu cupe), transferate în Secție, precum: moara cu titirez din satul Răiuți, comuna Reghiu ( 1817 ), moara cu titirez din satul Răchitașu, comuna Andreiașu (începutul secolului XX), moara cu cupe din satul Putna, comuna Bolotești (sfârșitul secolului al XIX-lea) și a morii de vânt de la Andreiașu de Sus (1930).
Tur virtual: https://muzeedelasat.ro/muzee/sectia-de-etnografie-petresti/#turvirtual
Sursă text și poze:
