Traseu de drumeție

Traseul ce străbate Rezervația Naturală Cheile Tișiței este principala atracție turistică din  Munții Vrancei.  Intrarea în Rezervație se face printr-o poartă tradițională în punctul numit „Gura Tișiței”, referire directă la confluența apelor Tișiței cu Putna și continuă șapte kilometri în amonte până la „Tunelul Mare”. Traseul este marcat cu triunghi roșu, este ușor accesibil cu o diferență de nivel de 200 de metri și face parte dintr-un traseu mai lung și mai dificil ce ajunge până în Șaua Geamăna(1496 m) în apropierea Vârfului Coza (Cristianu).  [Gura Tișiței] Pentru parcurgerea sectorului principal „Gura Tișiței”-„Tunelul Mare” aveți nevoie de 4-6 ore dus-întors în funcție de capacitățile fizice și experiența fiecăruia. [Tunelul Mare] Poteca urmărește un fost drum forestier distrus în mare parte de inundațiile din anul 2005 și care la rândul său fusese construit pe locul unei foste căi ferate forestiere de la începutul anilor 1900. Principalele repere ce pot fi identificate pe parcurs și care se regăsesc și pe harta atașată sunt: „La Tuburi”, „La Pârâul Arșiței”, „La Bolovan”, „La Pândar”, „ Arcada 1 și 2”, „La Tunelul Mare”. După aproximativ șase kilometri, mai sus de cabana - observator „La Pândar” apele Tișiței se despart în Tișița Mare și Tișița Mică. Traseul urmează valea Tișiței Mici, urmând firul apei din dreapta în sensul de urcare. Drumul ce-o urmează îl mai folosim pentru circa 1 km, trecând pe sub bolțile a două tunele scurte de cale ferată forestieră (Arcada 1 și 2). Caracterul de chei al văii se păstrează și pe această porțiune. Continuarea traseului prin cei  200 de metri ai „Tunelului Mare” ne va permite reintrarea în Valea Tișiței Mari.   În 2020 au fost aplicate mici borne la fiecare 500 de metri, ce au ca scop aprecierea mai corectă a distanțelor precum și gestionarea mai precisă a timpului de parcurs. Un kilometru se parcurge în 15-20 de minute și presupune un efort constant în ambele sensuri de mers.  Deși traseul continuă și după „Tunelul Mare”, cei mai mulți turiști preferă să se oprească aici. Abordarea acestuia presupune încă 10 ore de mers până în prima localitate, o condiție fizică foarte bună și o echipare corespunzătoare. Pentru a vă bucura de o ieșire fără incidente vă recomandăm deplasarea doar pe poteca marcată, folosirea de încălțăminte cu talpă aderentă și informarea corespunzătoare asupra stării traseului și a condițiilor meteo. Este necesară purtarea de căști de protecție, iar în lipsa acestora acordați o atenție sporită pasajelor cu risc ridicat de căderi de pietre, semnalizate corespunzător. Pe perioada iernii de la instalarea primului strat de zăpadă traseul este închis, existând risc de producere a avalanșelor. „Rezervația Cheile Tișiței” se află la 71  km de Focșani urmând drumul național 2D Focșani -Târgu Secuiesc, accesul este bine semnalizat, se traversează podul peste Putna urmând un drum la stânga, iar la bifurcația de dincolo de pod se urmează drumul pietruit la dreapta, pentru aproximativ 1,3 km.   Nu plecați la drum fără o bună pregătire și informare. Salvatorii montani vrânceni vă stau la dispoziție 24 de ore din 24 la numărul de dispecerat 0738 40 70 80.     Sursă text și foto: Marius Adrian Coviltir, salvator montan, șef de formație Salvamont Vrancea.

Acest traseu porneşte din DN2D, din apropierea Casei lui Neagu aflată la ieşirea din localitatea Greşu. Marcajul urmăreşte un drum forestier ce înaintează pe valea râului Putna pe o distanţă de aproximativ 10,5 kilometri. Părăseşte această vale, iar apoi continuă spre sud pentru încă 2,5 kilometri. Traversează spre dreapta pârâul Stâna lui Rusu şi intră în pădure. Următorii 1,8 kilometri parcurg câteva zone de defrişări unde înaintarea se face destul de greoi. În Şaua Poieniţa întâlneşte traseul TA care face legătura între Poiana Şindriliţa şi Vf. Lăcăuţi.

Punctul de plecare al acestui traseu îl reprezintă Cabanele Giurgiu. Marcajul pleacă prin stânga cabanelor, pe un drum forestier. Urmăreşte acest forestier pe o distanţă de circa 630 metri, apoi se înscrie pe o potecă care ne conduce de-a lungul unui urcuş susţinut până sub Vârful cu Lespezi şi apoi în creasta muntelui Pietrosu, unde intersectează traseul BR. Cele două trasee continuă împreună pentru 800 metri, iar apoi marcajul CR coboară abrupt înspre Golul Verdelui. Aici traseul coteşte mai întâi spre est, iar apoi spre sud, continuând pentru 750 metri pe un forestier, după care intră în pădure prin stânga. Urcă până în Şaua Fânării unde intersectează din nou marcajul BR. Din acest punct începe coborârea spre Cabanele Giurgiu, urmând ca după 2,6 kilometri marcajul să se reîntroacă în punctul de plecare. Sursă text - Muntii Nostri. 

Traseul începe în Pasul Muşat, la graniţa judeţelor Covasna şi Vrancea. Marcajul pleacă din DN2D pe un drum forestier larg, orientat sud-est. După 20 metri virează dreapta, se înscrie pe un alt forestier şi intră în pădure. După 2 kilometri în care câştigă altitudine în mod constant ajunge sub Vârful Muşat. Traseul continuă pentru 100 metri printr-o zonă de reîmpădurire, apoi intră din nou în pădure. Parcurge alţi 1,2 kilometri pentru a ajunge în Poiana Hârtanu. Marcajul continuă prin poiană pentru încă 480 metri şi intersectează traseul BR care ajunge aici din Pasul Oituz.

Marcajul face legătura între două trasee ce converg în Şaua Geamăna: traseul BR care vine din Tulnici şi traseul TR care urcă din Cheile Tişiţei. Poteca intră în pădure prin dreapta stânii Cârnituri şi merge pe curbă de nivel circa 2,1 kilometri, până la Refugiu Vidreni. De aici continuă prin spatele refugiului, pe o pantă accentuată, iar după aproximativ 450 metri ajunge în Golul Roibului. Sursă text: Muntii Nostri

Plecând din satul Dragosloveni, urmați drumul forestier de pe lângă apa Dragomirnei, poteca turistică este marcată cu cruce roșie, lungimea traseului este de aproximativ 10 kilometri și 750 de metri diferență de nivel. Dus-întors aveți nevoie de 8-9 ore, asta punând la socoteală și două popasuri în puncte de pe traseu: Șezătoarea Lupilor (punct de belvedere) și cabana de vânătoare Zboina Neagră.  Pe drumul forestier menționat, mergem spre apus (amonte) aproximativ o oră, circa 4 kilometri. Poteca se desprinde la stânga într-un urcuș domol pentru încă 30 de minute și ajungem la un pârâiaș, loc de popas binemeritat. Mai departe continuăm prin pădurea matură, în serpentine strânse încă 30 de minute, până la un mic platou, sub care se află un perete stâncos de vreo 20 de metri, locul fiind denumit „La Șezătoarea Lupilor”. De la ,,Șezătoare", poteca bine conturată străbate pădurea de molid, ce pe alocuri este brăzdată de drumuri de exploatare și ajungem la cabana de vânătoare “Zboina" după încă o oră și 30 de minute. De aici și până în vârful Zboina Neagră (1 350 m) ajungem în maximum 30 minute, pe poteca deschisă în pădurea care limitează vizibilitatea asupra împrejurimilor.  Vârful Zboina Neagră vă oferă și o priveliște minunată, la orizont profilându-se către sud culmile Munților Vrancei iar către nord cele ale Nemirei. Pe traseu nu veți găsi apă, iar după Șezătoarea Lupilor semnalul GSM este foarte slab. Echipați-vă corespunzător, încălțăminte cu talpă aderentă și haine groase. Soarele apune la 16:45, iar pe văi întunericul se instalează mai devreme. Nu plecați singur la drum, iar pe parcurs faceți-vă simțită prezența, vorbind sau fluierând moderat, pentru a alunga eventualele animale. Informați-vă corespunzător, apelând oricând Dispeceratul Salvamont Vrancea la telefon 0738 40 70 80.

Traseul se desprinde spre nord din DN2D şi urmează valea Pârâului Streiu cale de 4,1 kilometri. Întâlneşte apoi drumul DN2L (care face legătura între localităţile Lepşa şi Soveja) şi îl urmează pentru aproximativ 800 metri. Se desprinde spre stânga, angajându-se pentru următorii 3,2 kilometri peste culmea Muntelui Arsura şi întâlnind apoi traseul CR. Cele două marcaje se dublează următorii 3,2 kilometri, până la cabana forestieră Zboina Neagră. De la cabană înaintează încă 3,5 kilometri pentru a ajunge la Monumentul Obârşia Mioriţei. De aici, după alţi 9,3 kilometri ajunge în Pasul Stânişoarei, cunoscut şi sub numele de La Trei Hotare. Din pas traseul înaintează 5,1 kilometri şi întâlneşte apoi traseul TR, pe care îl dublează pe o distanţă de 900 metri până în valea Râului Oituz. Se desprinde de marcajul TR spre stânga (sud), continuând alţi 900 metri pe valea râului. Continuă spre est, în urcare susţinută, pe o distanţă de 1,5 kilometri, apoi întâlneşte marcajul BR pe care îl dublează pe ultimii 2,1 kilometri, până în Pasul Oituz.

Acesta este un traseu de legătură între traseul nr.9 sat Păulești-Hăulișca-Canton Alunu-Valea Cozei și Cascada din Horn. Are doar 900 de metri și se parcurge în 15-20 de minute.

Traseul începe în dreptul cabanelor Giurgiu şi înaintează pe Valea Zăbalei alături de marcajul PA, pe o distanţă de 2,6 kilometri, până în zona cunoscută sub denumirea de „Căbălaşu”. Se înscrie 1,6 kilometri pe valea pârâului Căbălaşu, apoi se angajează cale de 3,8 kilometri într-o pădure foarte deasă, traversând Culmea Prelunci şi ajungănd în spre Creasta Gurgiului. Din această zonă, coboară lent ultimii 3,4 kilometri pentru a sosi la Refugiul Punctul Frăţiei Neamului Românesc.

Vintileasca-Vârful Furu Mare este cel mai sudic traseu turistic din Munții Vrancei, situat la nord de râul Râmnicu Sărat. Vârful Furu măsoară 1415 metri altitudine și aveți nevoie de 5-6 ore, de mers pe jos pentru a ajunge aici. Traseul este marcat cu punct albastru și pornește chiar de la intrarea în Vintileasca, urmând un drum pietruit la stânga pentru 6,5  km, ce poate fi parcurs pe vreme bună și cu mașina. Se continuă urcarea pentru aproximativ două, trei ore pe o potecă ce urmează un drum de exploatare forestieră, până în poiana de sub vârf.  Se traversează poiana diagonal stânga și se ajunge în Șaua Furu după alte 20-30 de minute. Aici priveliștea recompensează efortul turiștilor de a urca mai bine de 700 de metri diferență de nivel. Către est și sud-est se poate vedea Câmpia Siretului și Munții Măcinului la limita vizibilității cu ochiul liber. Către vest și sud-vest Munții Buzăului, Siriu, Penteleu, iar la nord-vest și nord Munții Vrancei cu Vârfurile Gorul, Lăcăuți și Giurgiu. În poienile din jurul Vârfului sunt mai multe stâne dezafectate, ce pot constitui la nevoie loc de adăpost. Se găsesc mai multe izvoare, unul fiind în apropierea troiței ridicate aici, în dreapta potecii,  sensul de urcare. Continuarea traseului de la Furu către Căldările Zăbalei nu este recomandată din cauza exploatărilor forestiere ce fac accesul dificil, fiind risc ridicat de accidentare sau rătăcire. Zona a fost semnalizată corespunzător. Traseul este considerat scos din circuitul turistic și nu va fi refăcut într-un viitor apropiat.  Pentru o deplasare în siguranță și fără evenimente neplăcute, vă recomandăm să vă echipați corespunzător și să vă informați suplimentar apelând Dispeceratul Salvamont Vrancea la numărul de telefon 0738 40 70 80, disponibil 24/24. Fotografii și informații:  Marius Adrian Coviltir,  salvator montan, șef de formație Salvamont Vrancea

Tulnici (470 m.) – Masivul Coza -Șaua Geamăna (1496 m.) – Șaua Fântânița (1351 m,) – Dealul Negru (1508 m. în vf. Bulboace) – Șaua Tișiței (1319 m.) – Piscul cu Paltini – Poiana Șindrilita (1524m.) – Culmea Păișele – Șaua Fânării (1480 m.) – Muntele Pietrosu (1676 m.) – Golul Pietrosului (1315 m.) – Muntele Zboina Frumoasă (1657 m.) – Culmea Lapoșului (1455 m.) – Nereju (540 m.) MARCAJ: bandă roșie LUNGIME: cca. 56km TIMP DE PARCURS: 36 de ore  3 zile

Traseul turistic Vintileasca-cascada Muntioru este accesibil în orice anotimp. Este marcat cu punct albastru, este de dificultate scăzută și poate fi parcurs în aproximativ o oră.   La intrare în satul Vintileasca urmați la stânga un drum pietruit. După aproximativ doi kilometri veți întâlni o bifurcație, continuați drumul la dreapta pentru încă 2,6 kilometri, pe partea stângă veți observa cu ușurință cascada. Iarna accesul pe treptele improvizate până la baza cascadei se face cu dificultate, este mai potrivit să o admirați din drum. Pentru o deplasare în siguranță și fără evenimente neplăcute, vă recomandăm să vă echipați corespunzător și să vă informați suplimentar apelând Dispeceratul Salvamont Vrancea la numărul de telefon 0738 40 70 80, disponibil 24/24. Fotografii și informații:  Marius Adrian Coviltir,  salvator montan, șef de formație Salvamont Vrancea

Lepșa (610 m.) -Valea Tișiței – Pârâul Cristianu Mic – Golul Roibului (1460 m.) – Șaua Geamăna (1496 m.) MARCAJ: triunghi roșu LUNGIME: cca. 13km TIMP DE PARCURS: 8-9 ore

Poiana Șindrilita (1524m.) – Valea Zăbăluța (1300 m.) – Șaua Poienița (La Mormânt) (1408 m.) – Muntele Mârdanu – Vf. Lăcăuți (1777m.) MARCAJ: triunghi albastru LUNGIME: cca. 7km TIMP DE PARCURS: 3 – 3 ½ ore

Pârâul Goru – Vf. Goru (1785 m) – Șaua Gorului (1486 m) -Vf. Lăcăuți (1777 m)      MARCAJ: cruce albastră/ TIMP DE PARCURS : 5-6 ore CARACTERISTICI: traseu de dificultate medie, care atinge cele mai înalte două vârfuri ale Munților Vrancei: Lăcăuți (1777 m) și Goru (1785 m), oferind unele dintre cele mai impresionante puncte de belvedere și cele mai complete perspective. Dat fiind raportul cu celelalte trasee marcate, poate fi abordat fie dinspre culmea carpatică principală (Vf. Lăcăuți, abordabil la rându-i dinspre nord/ Pasul Mușat – Munții Oituz, dinspre sud/ Culmea Dobroslavu/Valea Bâsca Mică – Munții Penteleu sau dinspre apus/ Covasna/Depresiunea Târgu Secuiesc) fie dinspre Pârâul Goru/Valea Zăbalei ce pătrunde dinspre Depresiunea Vrancei de la răsărit. OBIECTIVE ȘI PUNCTE DE INTERES: Vârful Goru reprezintă o arie naturală protejată deosebit de interesantă prin existența, singulară în arealul montan al Vrancei a vegetației de tip subalpin, în cadru căreia se remarcă jneapănul. Aria protejată, de tip mixt, (hidrogeomorfologic, forestier, floristic, faunistic și de peisaj) este situată în zona Vârfului Goru, ocupând versantul apusean al masivului, respectiv bazinele hidrografice Pârâul Rozelor, Pârâul Cotit și Pârâul Afinișu. Spațial se suprapune unei mari părți a etajului pădurilor boreale și aproape în întregime etajului subalpin al Muntelui Goru (1785 m), elementul central ocrotit fiind jnepenișul și numeroasele specii de faună și floră endemice sau rare. Prezentând un grad de naturalitate ridicat și un impact antropic redus, rezervația naturală Goru, este inclusă ca zonă de protecţie strictă în cadrul Parcului Natural Putna Vrancea. Pe Vârful Lăcăuți este amplasată o stație meteorolugică, cu personal permanent. TRASEE DE LEGATURĂ: traseul nr. 3 Poiana Șindrilita– Valea Zăbăluța – Șaua Poienița (La Mormânt) Muntele Mârdanu – Vf. Lăcăuți. MARCAJ: triunghi albastru traseul nr. 5 Herăstrău– Pârâul Bălosu – Golul Pietrosului- Cabanele Giurgiu– Valea Zăbalei – Muntele Mârdanu– Vf. Pietrosu. MARCAJ: punct albastru traseul nr. 12 Culmea Hârtan – sub Vf. Baba– sub Vf. Lujeru – Șaua Poarta Vânturilor – Vf. Lăcăuți. MARCAJ: bandă roșie (text și foto: Salvamont Vrancea)

În apropierea Vârfului Pietrosu, mai exact în Golul Pietrosului  este amplasat un refugiu turistic, la 1340 m altitudine, la intersecția traseelor 1, 5 și 18. Refugiul se află la 3 ore de Vetrești-Herăstrău pe traseul marcat cu punct albastru. Se poate continua pentru încă două ore către Vârful Pietrosu 1676 m. Satul Nereju se află la 7-8 ore de mers, la fel și Șaua Tișiței, de aici se poate ajunge și la „Punctul Frăției Neamului Românesc” (Refugiul Centenar) în 6-7 ore.  Refugiul este din lemn, și poate adăposti opt persoane în condiții optime. Cea mai apropiată sursă de apă este la cabanele Giurgiu, în valea Zăbalei, la 30 minute de mers. Rugăm turiștii să-l folosească cu responsabilitate, să mențină curățenia și integritatea acestuia, iar la plecare să închidă bine ușa. Pentru informații suplimentare apelați Dispeceratul Salvamont Vrancea la numărul de telefon 0738 40 70 80. Informații și imagini: Marius Adrian Coviltir, salvator montan, șef de formație Salvamont Vrancea

Traseul însoţeşte primii 2,4 kilometri marcajele PA şi CA, iar după primul pod peste Năruja (în zona numită Botul Mişânei) se desprinde de acestea spre stânga (sud). Foloseşte cale de 8,2 kilometrii un drum de tractor ce se înscrie pe Dealul Botul Mişâna, apoi pe Dealul Înţărcătoarea şi Plaiul Înţărcătoarea, la capătul căreia întâlneşte traseul BR. Marcajul BA şi BR se dublează pentru 2,4 kilometri până sub Vârful Zboina Frumoasă, unde traseul nostru se desprinde spre stânga (sud).  Pe ultimii 11,1 kilometri depăşeşte o stână aflată în dreapta Vârfului Zboina Frumoasă, continuă pe Culmea Pietrele Albe, prelungită cu Culmea Frumoasele, după care se angajează în coborârea finală spre valea râului Zăbala. Capătul potecii interceptează drumul forestier de pe fundul văi, aproape de sediul districtului silvic Frumoasele, în locul denumit generic „La Căldări”.

Lacul Negru, una dintre principalele atracții turistice ale Munților Vrancei, se află în bazinul Nărujei, la 1250 metri altitudine și este un ecosistem de o originalitate rară, în care organizarea și evoluția vieții s-au desfășurat în condiții cu totul speciale. Acesta  se întinde pe o suprafață de peste un hectar și are adâncimea maximă de 7,5 metri. Caracterul unicat este oferit de habitatul specific turbăriei active. Ca elemente floristice se remarcă roua cerului(o plantă carnivoră) și plămâna o plantă cu proprietăți terapeutice similare cu ale antibioticelor. Ca specii faunistice întâlnim salamandra și tritonul de munte acesta din urmă împiedică apariția oricărei specii de pești în apele lacului.             Accesul către lac se face în principal prin DN 2D Focșani-Vidra-Valea Sării și continuând pe DJ 205D către Nistorești și Herăstrău. De aici începe traseul turistic, marcat cu cruce albastră, și urmează drumul forestier din lungul Văii Nărujei, aproximativ 16 km. Nu recomandăm parcurgerea acestuia cu autoturismul, drumul este dificil și în anumite perioade chiar impracticabil. Ajungeți astfel la „Cumpăna Apelor” între bazinele Tișiței și Năruja, loc ce poartă denumirea de Șaua Tișiței.  În dreptul unor construcții forestiere, veți găsi un indicator ce vă conduce către Lacul Negru, urmând o potecă/drum de exploatare pentru 40-50 de minute.  Pentru parcurgerea întregului traseu aveți nevoie de o zi întreagă aproximativ 10-12 ore dus-întors. Țineți cont că zona este foarte izolată, fără semnal GSM și ca peste tot în Munții Vrancei puteți întâlni și animale sălbatice.  În luna iunie 2022,  Serviciul Public Județean Salvamont Vrancea a instalat un refugiu turistic, la 15 minute de Șaua Tișiței, unde vă puteți adăposti la nevoie. Lângă refugiu, chiar în potecă se află un izvor pe care vă puteți baza cea mai mare parte a anului.   Șaua Tișiței este un nod important de trasee turistice, de aici puteți continua către satul Coza sau Nereju, pe traseul nr. 1 marcat cu bandă roșie, sau pe traseul nr. 3 marcat cu triunghi albastru, către Vârful Lăcăuți.   Pentru o deplasare în siguranță și fără evenimente neplăcute, informați-vă și echipați-vă corespunzător. Pentru informații suplimentare apelați Dispeceratul Salvamont Vrancea, disponibil 24/24 la numărul de telefon: 0738 40 70 80. Informații și fotografii: Marius Adrian Coviltir, salvator montan, șef de formație Salvamont Vrancea.  

Traseul pleacă din faţa bazei Salvamont Păuleşti, pe direcţia generală sud-vest, fiind însoţit primii 1,8 kilometri de marcajul PG. De la bifurcaţie, traseul continuă spre sud, înscriindu-se drumuri de căruţă, care oferă privelişti pitoreşti asupra Depresiunii Vrancei. După 8,5 kilotemetri de la bifurcaţie ajunge în sătucul Pârâul Valea Neagră. De aici, continuă aproximativ 2 kilometri pe drum forestier, intră în Valea Neagră (Satu Nou), apoi, într-o serpentină, se angajează spre stânga pe o scurtătură ce coboară în albia Nărujei. Traversează pârâul pe o punte de lemn şi se încrie pentru următorii 6,6 kilometri pe Dealul Herestrău (Chiriac), apoi pe Dealul Secăturii, ajungând în cele din urmă în locul numit Între Plaiuri, unde se găsesc două construcţii alăturare: cantonul silvic Valea Rea şi o cabană mică cu etaj. Continuă pe direcţia sud, iar după 3,4 kilometri întâlneşte traseul BR, în dreptul Stânii model Elveţian. Din acest loc, se angajează spre Valea Nărujei alături de marcajul BR, cale de 6,9 kilometri, străbătând Culmea Lapoşu de Jos, Dealul Poienile Sării şi Dealul Hozuna şi ajungând în cele din urmă în localitatea Nereju Mic.

Traseul pleacă din faţa bazei Salvamont Păuleşti şi dublează pentru 1,8 kilometri marcajul PR. Se desparte de acesta spre dreapta (vest) şi se încrie pe Dealul Pietriş, iar după 7,6 kilometri ajunge în valea Pârâului Coza (zona Cantonul Forestier Alunu). Continuă următorii 5,6 kilometri de-a lungul văii Mioarei şi întâlneşte, la confluenţa acesteia cu pârâul Izvoru de la Cabană, traseul PA. De aici, urcă ultimii 3,5 kilometri până în Şaua Golici şi întâlneşte traseul BR în apropierea unei stâne aflate în paragină. Tot în apropriere se găsește și Cascada din Horn, sau, așa cum îi spun localnicii, Cascada Mioarelor.  Aceasta se află în primele trei destinații de drumeție din Munții Vrancei. O capodoperă naturală demnă de contemplare, cascada are o înălțime de aproximativ 15 metri,  situată într-un decor pitoresc, în inima munților, oferind astfel turiștilor atât intimitate cât și răcoare într-o zi toridă de vară. Accesul se realizează urmând DN 2D până în satul Bârsești și de aici urmând la stânga drumul comunal 71 până în satul Păulești. Traseul turistic este marcat cu punct galben începe chiar din fața Bazei Salvamont. După câteva sute de metri se părăsește drumul asfaltat, pornind pe un drum forestier la dreapta. După aproximativ 8 km se ajunge într-o mică poieniță, loc tocmai bun de o pauză. Vă aflați la Cantonul Alunu, de unde drumul se bifurcă la dreapta către Dealul Zmeuriș, dar noi continuăm înainte încă 4 km până la o altă bifurcație unde traseul cu punct galben merge către dreapta către Golul Cozei. De aici putem ajunge în 20 de minute la Cascada din Horn, urmând marcajul punct albastru.