Universitate (fosta Prefectură Putna)

*sursa text și foto

Liceul de Arte Gh. ”Tattarescu” a fost înfiinţat în 1957 avand titulatura de Şcoală de Muzică cu clase I – VIII. Aici au funcţionat doi prestigioşi directori – profesorii Nicolae Jurjiu şi Ionică Dumitrache Începând cu anul 1980 şi până în anul 1990 a funcţionat în sistemul şcolilor cu program suplimentar de muzică şi arte plastice. Din anul 1990 până în anul 1992 a funcţionat sub administraţie proprie, iar din anul 1992 s-au înfiinţat primele clase în ciclul liceal pe lângă Liceul Pedagogic din Focşani. Liceu de Arta continuă o mai veche tradiţie a învăţămîntului artistic vrîncean şi răspunde nevoilor instructiv-educative în domeniul pregătirii gimnaziale şi liceale privind arta sunetelor muzicale, a formelor, culorilor, precum şi a «cuvintelor potrivite». În anul 1995 s-au întrunit condiţiile de înfiinţare ca liceu, funcţionând în sistem de învăţământ integrat începând cu ciclul gimnazial, unde sunt clase cu specializările muzică şi arte plastice şi ciclul liceal: muzică-profil teoretic, arte plastice-profil pictură şi filologie. Începând cu anul 2003 în planul de şcolarizare specializarea filologie a fost înlocuită cu arhitectură, iar la arte plastice s-au înfiinţat şi alte profiluri: design, sculptură,design vestimentar şi pictură murală Din anul 2019 în Liceul de Artă Gh Tattarescu a fost inființat programul Vocațional-Artistic, integrat pentru învațământul primar (clasele 0-IV), profilul Artă Teatrală și reînființat profilul Filologie-Engleză Intensiv. Astăzi, în cadrul celor cinci domenii artistice fiinţează 26 de clase, cu un număr de 490 elevi, la care se mai adaugă 36 de elevi din treapta primară, ce studiază în liceul nostru numai muzica, ei frecventînd la şcoli din municipiu şi judeţ cursurile de cultură generală. Corpul profesoral este alcătuit din 59 de cadre didactice, care dau dovadă de dăruire şi profesionalism în activitatea ce o desfăşoară la orele de curs şi în afara lor. Din cei 59 de profesori calificaţi 25 sunt la muzică, 12 la arte plastice şi 22 la cultură generală. De asemenea, un număr de 22 profesori au gradul didactic I, 18 gradul didactic II și 11 definitivatul. Alţi 7 profesori sunt debutanţi. Personalul didactic auxiliar este format din: contabil, secretar, administrator, bibliotecar, model, iar personalul nedidactic este alcătuit din 3 îngrijitori, 2 muncitori de întreţinere și un paznic. În momentul actual (anul şcolar 2020-2021) spaţiul destinat procesului didactic este compus din: • 19 de săli de clasă, laborator de informatică, bibliotecă în str. Alecu Sihleanu, nr.6 – corpul A • 12 ateliere pentru arte în str. Alecu Sihleanu, nr 6 – corpul C, B • 17 cabinete de muzică – et. II-III parţial, la Şcoala Ştefan cel Mare * sursă text și foto

Teatrul Municipal „Maior Gheorghe Pastia” din Focșani este o instituție publică culturală, aflată în subordinea Consiliul Local al Primariei Municipiului Focsani. . Istoricul clădirii Construția teatrului a fost realizată la inițiativa maiorului în rezervă Gheorghe Pastia care a donat 570.000 de lei pentru executarea lucrărilor de construcție și de amenajare interioară, terenul fiind pus la dispozitie gratuit de municipalitatea orașului Focșani. Condiția principală cu care maiorul Pastia a realizat donația a fost ca teatrul să poarte veșnic inscripția Teatrul „Maior Gheorghe Pastia”. O comisie condusă de arhitectul Ion Mincu, actorul Constantin Nottara și Gheorghe Băicoianu a judecat cele patru proiecte ce participau la concurs, alegând lucrarea arhitecților Constantin Ciogolea și Simion Vasilescu. Lucrările pentru construcția clădirii au început în anul 1909, piatra fundamentală fiind pusă la 11 septembrie 1909, iar inaugurarea făcându-se pe 22 noiembrie 1913 cu spectacolul Fântâna Blanduziei de Vasile Alecsandri, în montarea Companiei Dramatice a Teatrului Național din Iași, aflată sub conducerea lui Mihail Sadoveanu. Pentru acoperirea cheltuielilor de funcționare a teatrului, în plus de sumele ce proveneau din încasările realizate la spectacole, Gheorghe Pastia a prevăzut alte două surse: • crearea Fondului „Maior Gheorghe Pastia”, căruia filantropul focșănean îi lăsa prin testament întreaga sa avere. Acest fond era gestionat de trei efori și trebuia să fie folosit „pentru întreținerea, mărirea și înfrumusețarea teatrului”. • crearea Ateneului Popular „Maior Gheorghe Pastia”, a cărui construcție a fost realizată cu fondurile donate de maiorul Pastia, veniturile obținute din activitatea acestuia trebuind să servească la mărirea și întreținerea teatrului. În această clădire au fost susținute spectacole până în anul 1987, când, datorită degradărilor produse de cutremure, activitatea a fost întreruptă. După anul 2000 Primăria orașului Focșani împreună cu Consiliul Județean Vrancea au finanțat lucrările de consolidare și restaurare, teatrul fiind redeschis pe 24 ianuarie 2004. În memoria ctitorului Teatrului, pe esplanada din fața Teatrului Municipal a fost ridicat bustul în bronz al maiorului Gheorghe Pastia realizat de sculptorul Gabriel Tăicuțu. Sursa

Piata Unirii din Focsani este un ansamblu arhitectonic de clădiri istorice și civice construite în anii 1970. Obeliscul Unirii, lucrare a sculptorului Ion Jalea, amintește de Unirea Principatelor Române din data de 24 ianuarie 1859. Piata Unirii este situata pe vechiul hotar dintre Tara Românească și Moldova. Aici, în fiecare an la 24 ianuarie, este omagiat marele act al Unirii. Sursă poze: Pagina de Facebook Piața Unirii Focșani

Familia Apostoleanu este una din cele mai vechi, din istoria moderna a orasului Focsani de Moldova, dupa unirea din 1859, alaturi de cea a Stamatinestilor si a Dascalestilor.   La sfârsitul secolului XIX, familia dispunea de doua imobile, construite în acelasi stil european, cu influentele târzii ale curentului romantic. Aceasta casa a fost gazda multor personalitati ale vremii, printre care s-au numarat si membrii familiei regale.Tot aici s-au nascut principalele societati culturale ale vremii, iar vreme de mai bine de 20 ani, au avut loc serate muzicale, cenacluri literare la care au participat Duiliu Zamfirescu, Ion Mincu etc.   Cele mai importante evenimente locale a caror gazda a fost familia Apostoleanu sunt vizitele regelui Carol I, ale reginei Elisabeta si ale regelui Ferdinand. Tot în acest imobil s-a semnat Armistitiul de la Focsani intre delegatii Armatei Române si reprezentantii Armatelor Centrale în decembrie 1917.    Dupa anul 1945 casa este nationalizata, gazduind un timp cartierul general al trupelor sovietice din zona, iar dupa 1958 devine spital cu sectiile de chirurgie si stomatologie. Sursă text și poze: invrancea.ro

Monumentul independenței fost ridicat la iniţiativa generalilor Gheorghe Macarovici şi Ion Raşcu, precum şi a omului politic N. N. Săveanu. Monumentul a fost inaugurat în timpul Primului Război Mondial și dezvelit la data de 29 iunie 1916, în cinstea jertfei de sânge a militarilor din Regimentul 10 Dorobanţi “Putna”. “Statuia Independenţei” este închinată eroilor vrânceni din Războiul de Independenţă şi are înscrise numele a 245 de ostaşi, în frunte cu maiorul George Şonţu, erou al luptelor de la Griviţa. Totodată, alături de acesta îi găsim, printre alţii, pe căpitanul Leon Cracalia şi sublocotenentul George Botescu, văr al maiorului Gheorghe Pastia, ctitorul “Teatrului Municipal” şi al “Ateneului Popular”. Construcţia monumentului istoric a fost finanţată prin subscripţie publică, după cum o arată şi inscripţia de pe soclu: “Ridicat prin subscripţia Putnenilor. Preşedinte şi iniţiator este G-ral Gheorghe Macarovitsch, N. N. Săveanu, G-ral Ion Raşcu delegat cu execuţia. Atacul Griviţei la 30 08 1877“. Monumentul Independenței din Focșani conține un grup alegoric de bronz, aşezat pe un soclu de piatră, cu un basorelief şi o plachetă din bronz. Grupul alegoric cuprinde un dorobanţ în plin atac şi o femeie în picioare, lângă soldatul de infanterie, reprezentând România, şi care ţine cu mâna stânga un steag, iar cu dreapta arătând “calea izbânzii şi a gloriei”. Pe monument stă inscripţionat: “Sacrificiul de sânge făcut de fiii Putnei pentru independenţa ţării şi care, prin puterea exemplului, va sădi în inimile generaţiilor viitoare mari şi frumoase virtuţi patriotice”. Sursă texte și poze: învrancea.ro

Amplasat în centrul orașului, Monumentul Unirii este poziționat pe hotarul de despărțire a celor două regiuni ale vechiului așezământ (Focșanii Munteniei și Focșanii Moldovei), înainte de unirea lor în 1862 pe data de 10 iulie. Moment când la București, domnitorul Alexandru Ioan Cuza a semnat decretul privind unificarea celor două părți ale orașului Focșani. (Art.2: „Ambele părți ale orașului de dincolo de Milcov, vor forma în viitor un singur oraș, care va fi reședința județului Putna” - Monitorul Oficial nr.149/iulie 1862) A fost inaugurat la 24 ianuarie 1976 și este alcătuit dintr-un obelisc amplasat pe un postament cilindric, care redă hora unirii întreprinsă de domnitorul Alexandru Ioan Cuza în cadrul unui bazorelief de bronz – opera sculptorului Ion Jalea (1887- 1983). În prin plan este redat domnitorul Alexandru Ioan Cuza, alături de principalii săi colaboratori (Mihail Kogălniceanu, Costache Negri, Vasile Boerscu etc.), printre care se numără și renumitul țăran Ion Roată (deputat de Putna și participant de seamă la divanurile ad hoc). Pe fațada obeliscului este amplasată o placă de bronz în formă de scut, pe care este întipărită „Unirea Principatelor Române, 1859”. Sursă text și poze